Ce ar putea fi OZN-urile?
La scurt timp dupa publicarea articolului din 16 decembrie 2017, prin care Pentagonul recunostea finantarea investigatiilor OZN, jurnalistul Billy Cox compara stirea cu cea a caderii Zidului Berlinului, scriind: „Pamantul s-a miscat din nou”.
Au existat si inainte tentative de a arata ca guvernul american este interesat si ca detine mai multe dovezi privind fenomenul OZN decat era dispus sa recunoasca, dar n-au fost niciodata prezentate dovezi.
De pilda, cu mai bine de un an in urma, Hilary Clinton si managerul ei de campanie electorala, John Podesta, au incercat – si au esuat – sa transforme „Marele Tabu” intr-un punct de discutie al campaniei electorale. Insa nicio rotita din mass-media majora nu s-a deranjat sa apuce momeala, nedorind sa se confrunte cu aceasta problema istoriceste toxica.
Intre timp a venit Trump. „Cine ar mai vrea sa vorbeasca despre OZN-uri acum?” spunea Cox.
Si totusi, iata ca The New York Times si Politico, au aprins Internetul printr-o dubla lovitura privind proiectul special OZN, de 22 milioane de dolari, al Pentagonului. Povestea a explodat in toata media: NPR, Forbes, NBC, ABC, CBS, Axios, Esquire, Space.com, Fox, Popular Mechanics, plus multe altele, au preluat stirea.
Investigatii stanjenitoare
Dintr-odata, purtatorii de cuvant ai Departamentului Apararii, care pana acum negasera orice interes pentru acest subiect, riscau sa para ca niste mincinosi sau prosti, iar cele mai senzational-paranoide teorii ale conspiratiei capatasera toate argumentele sa fie revigorate. „Se nasc multe alte intrebari: Cate alte proiecte speciale inrudite cerceteaza chestiile astea? Si cat de multe inregistrari similare mai exista?” se intreba Cox.
El mai felicita ziarul The New York Times, pentru ca, spre deosebire de alte dati, „s-a deranjat sa se implice si sa joace corect”.
Faptul ca acest proiect a devenit public ar putea da un plus de credibilitate fanilor OZN, care subliniau de mult timp ca relatarile publice ale unor piloti militari si ale altor persoane descriu fenomene care sfideaza explicatiile pe care le avem la indemana. Si, oricum, Departamentul Apararii „nu va mai putea bloca, inapoi, in sticla, cel putin nu fara explicatii majore”, informatiile odata facute publice.
De-a lungul generatiilor, desi dovezile contrare se acumulau, contribuabilii americani erau sistematic asigurati de autoritati si de experti ca nu se desfasoara nimic necontrolabil in atmosfera noastra. Iar mijloacele de informare au fost permanent complice la aceste actiuni. Dintr-odata ceva s-a schimbat. – scria Billy Cox – Este timpul sa ne confruntam cu viitorul in mod sincer si sa incepem sa actionam ca adulti.
Asadar, se recunoaste ca fenomenul OZN exista.
Dar ce sunt de fapt OZN-urile? Care este natura acestor aparitii si de unde vin ele?
Iata niste intrebari care raman deocamdata fara raspuns. Cum spunea jurnalistul veteran din Las Vegas, George Knapp: „Investigarea sursei OZN-urilor este gorila de 800 de kilograme din odaie”. Cand, la o zi dupa aparitia articolului amintit, un critic al studiului OZN a declarat, pe Cable News, ca, „desigur, ar trebui sa studiem necunoscute intalnite de pilotii militari, dar nu ar trebui sa studiem aceste OZN-uri”, reactia fireasca a lui Knapp a fost: „Ce???”.
Este dificil sa tragem concluzii cu privire la natura navelor neidentificate numai din videoclipurile aflate la dispozitie. Expertii au cerut, in general, prudenta, explicand ca s-a dovedit de multe ori ca observatiile OZN raportate au avut explicatii pamantesti inofensive. Iar faptul ca nu stim explicatia nu inseamna ca evenimentul are origini interstelare.
Luis Elizondo, fostul director al proiectului Pentagonului, a declarat ca aparitiile „nu au aratat o ostilitate evidenta… dar ceva inexplicabil ar putea fi totdeauna o amenintare potentiala pana cand nu suntem siguri ca nu este asa”.
Unul dintre obiectivele proiectului a fost tocmai aflarea originii „navelor”.
La intrebarea reporterului George Knapp, daca exista indicii ca Rusia si China studiaza modul de propulsie al OZN-urilor, raspunsul senatorului Harry Reid a fost pozitiv, lasand sa se inteleaga ca ar putea fi chiar inaintea americanilor. „Daca China, Rusia, Japonia si alte tari fac acest lucru, iar noi nu, atunci ceva nu este in regula.” Totusi, oficialii din zona informatiilor au exclus ca OZN-urile sa fie nave rusesti sau chinezesti.
Chris Mellon, fost oficial al serviciilor de informatii, a declarat „Ei (pilotii) sunt depasiti de o tehnologie pe care nu au vazut-o niciodata. In mod clar, nu este vorba despre o aeronava experimentala; dar ce este?”
Elizondo, avea o parere formata: „Daca cineva spune ca are un raspuns, se pacaleste singur… Nu stim… Daca imi ceri opinia personala, uite, trebuie sa fiu sincer cu tine, nu stiu de unde e, dar suntem destul de siguri ca nu este de aici.”
Totusi, avand in vedere obiectivele urmarite de proiectul pe care l-a condus, el s-a ferit de speculatii, precizand: „Am vrut sa ma concentrez pe adevarata stiinta: Ce anume am vazut si daca asta reprezinta o amenintare la adresa securitatii nationale.”
Inginerul Harold E. Puthoff Ph.D., contractor pentru acest proiect (si, daca cititorii isi amintesc, in anii 1970, participant la cercetari privind perceptia extrasenzoriala, pentru C.I.A.) a incercat sa ilustreze sansele noastre de a patrunde misterul fenomenului OZN spunand: „Ne gasim cumva in situatia in care i-ati da lui Leonardo da Vinci un dispozitiv de deschidere a usilor de garaj. In primul rand, el ar incerca sa-si dea seama ce este acest material plastic. El nu ar sti nimic despre semnalele electromagnetice implicate sau la ce foloseste obiectul.”
Pentru a raspunde celor care afirmau ca OZN-urile ar putea fi arme secrete ale unei puteri pamantene, ufologul belgian André Skondras argumenta spunand ca aceste obiecte cu aspect extraordinar, cu performante extraordinare de zbor, au fost observate, detectate instrumental si documentate pe tot globul, de peste 70 de ani.
Daca ele ar fi fost facute in Statele Unite, in China sau in Rusia, de ce nu au aparut niciodata oficial? De ce au fost folosite in continuare aeronavele conventionale, zgomotoase? Nu are nicio logica sa fie ascunse niste arme cu caracteristici extraordinare timp de peste 70 de ani, atunci cand ele puteau rasturna balanta unor confruntari militare mult mai eficient si fara atata varsare de sange.
„Fenomenul este real”, declara Luis Elizondo, oficialul care a condus studiul Pentagonului, „iar tehnologia acestor nave depaseste tot ce este cunoscut pe Pamant”. Dar refuza sa speculeze de unde ar putea ele proveni.
Faptul ca fenomenele nu pot fi explicate nu inseamna neaparat – spunea el – ca sursa lor este extraterestra. Elizondo a adaugat totusi, oarecum contradictoriu, sa incercam sa ne imaginam, privind inregistra-rile radar recent desecretizate, cum ar fi fost capabil cineva, undeva, pe Pamant, sa dezvolte in secret astfel de capabilitati.
In cautarea „omuletilor verzi”
Faptul ca nicio persoana implicata nu a dorit sa mentioneze extraterestrii ca posibila sursa a observatiilor are motive evidente. Si cand senatorul Reid si colegii sai au autorizat finantarea pentru studiul Pentagonului, ei precizasera ca obiectivul actiunii nu era „cautarea unor omuleti verzi”.
Scopul principal a fost identificarea, analizarea si, in cele din urma, duplicarea acestei tehnologii din alta lume, care a fost etalata in mai multe intalniri dramatice implicand armata americana.
Intrebat acum, fostul senator spunea, de pilda: „Nu e domeniul meu… Sunt interesat de stiinta, de ce se intampla in lumea noastra… N-ar trebui sa ne facem griji cu privire la venirea extraterestrilor ca sa ne rapeasca. Lasa-i pe altii sa vorbeasca despre asta”.
Cand a fost intrebat de un reporter al CNN daca se gandea la extraterestri, Chris Mellon, fostul inalt functionar in Departamentul Apararii, a raspuns: „Stii, asta e speculatie… Cred ca ceea ce trebuie sa facem este sa cautam in mod serios raspunsuri. Speculatia este ieftina si usoara; ceea ce ne trebuie este mult mai greu de realizat”.
Faptul ca nu stim de unde provin aceste aparitii si ce vor ne da oare motive sa fim speriati? – se intreaba unii – Ne observa doar, sau se pregatesc pentru ceva?
Elizondo declara in New York Times ca echipa sa a ajuns la concluzia ca navele nu provin de la armata niciunei tari si ca „acest fapt nu este ceva pe care vreun guvern sau institutie ar trebui sa il clasifice, pentru a pastra secretul fata de popor”.
Exista enorm de multe intrebari stiintifice implicate. Daca ar fi nepamantene, cum pot ajunge la noi de la distante de sute sau mii de ani-lumina? Exista vreo modalitate rapida de a calatori in jurul Universului, despre care inca nu stim? Este posibil sa existe o alta inteligenta, mult mai aproape de noi decat ne-am imaginat?…
