ADN-ul recuperat dintr-un craniu cu o vechime de 45000 ani, descoperit în pestera Mota din Etiopia, ofera noi indicii cu privire la calatoria înapoi în Africa. Omul din Mota sau Bayira, asa cum a mai fost denumit, a fost un vânator-culegator african ce a trait înaintea migratiei eurasiaticilor înapoi în Africa, în urma cu aproximativ 30000 de ani. Fiind primul genom african antic descifrat, descoperirea este considerata deosebit de importanta si sustine ipoteza unor influente eurasiatice mult mai mari decât se estimase pâna acum asupra populatiilor africane actuale.
Pestera Mota este situata pe platoul înalt Gamo, în regiunea muntoasa din sud-vestul Etiopiei. Spre deosebire de alte locatii din Africa cu clima prea calda pentru a pastra în bune conditii ramasitele umane, pestera Mota a oferit conditii ideale pentru conservarea unui schelet uman. Omul din Mota sau Bayira („primul nascut” în dialectul local Gamo) a fost descoperit în 2011, iar datarea prin metoda radiocarbonului a relevat o vechime de aproximativ 45000 ani.
Acum, cercetatori din cadrul universitatii Cambridge au reusit sa recupereze si sa îi analizeze ADN-ul. Conform studiului publicat, Bayira era un vânator-culegator cu o vârsta între 30 si 50 de ani, iar ADN-ul sau releva ca era adaptat la viata din regiunile muntoase înalte. Codul sau genetic nu contine gene eurasiatice, cele mai apropiate rude fiind populatia Ari, un grup etnic ce locuieste în prezent în regiunea muntoasa din apropierea pesterii Mota.
Analizând diferentele, cercetatorii au ajuns la concluzia ca genele care nu sunt prezente la Bayira, dar au aparut la populatia Ari si alte grupuri etnice africane actuale, sunt similare cu cele întâlnite la locuitorii din Sardinia si la un agricultor preistoric din Germania. Prin urmare, autorii studiului considera ca populatiile africane din prezent mostenesc genele unor agricultori din Orientul Apropiat, la fel ca si europenii moderni.
Daca acesti fermieri preistorici au plecat din Eurasia vestica, din zona cuprinsa între Orientul Mijlociu si Anatolia, catre Europa în urma cu aproximativ 80000 – 70000 de ani, în urma cu cca. 30000 de ani s-au îndreptat si catre Africa. Astfel, din datele de pâna acum, Homo sapiens pare sa fi aparut în Africa în urma cu cca. 200000 de ani, a parasit continentul în mai multe valuri între 100000 si 60000 ani în urma, dar a migrat înapoi în Africa în urma cu cca. 30000 de ani aducând agricultura, cresterea animalelor si o mostenire genetica estimata la cel putin 5% din genomul african modern. Studiul „Ancient Ethiopian genome reveals extensive Eurasian admixture throughout the African continent” a fost publicat în revista Science.
Surse: Science
