MUFON (Mutual UFO Network) este la ora actuala cea mai importanta organizatie pentru studierea fenomenului OZN. In numarul din mai 2018 al revistei sale „The MUFON Journal” a aparut un foarte interesant interviu exclusiv cu Luis Elizondo, fostul director al Proiectului de identificare a amenintarilor aerospatiale (AATIP) al Pentagonului. Elizondo este un fost inalt oficial din zona de informatii, cu multe realizari la activ si care, evident, stie mult mai multe decat are voie sa spuna. Raspunsurile pe care le-a dat, in special directoarei de investigatii al MUFON Chase Kloetzke, aduc totusi suficiente noutati, care cred ca vor fi interesante si pentru dumneavoastra.
Intrebat cum a ajuns sa conduca acest proiect secret si neconventional, Elizondo a declarat doar ca, dupa o serie de intalniri, i s-a spus: „Uite, avem aceasta problema (OZN). Nu stim ce inseamna, nu stim cum functioneaza si nu putem face nimic in privinta asta”. I s-a dat de inteles ca va conduce o actiune de contrainformatii, de amenintare din interior, ca si aparatul de securitate. A spus ca a durat catva timp pana a inteles cu adevarat despre ce era vorba. In cariera sa a condus numeroase proiecte, iar acesta era doar un alt proiect. Pe masura ce s-a familiarizat cu noile sale responsabilitati, el a dezvoltat „o intelegere lenta si constanta a faptului ca avem de-a face cu ceva extrem, extrem de nuantat, ceva foarte, foarte avansat”. El era destul de bine familiarizat cu ce exista in alte tari, in materie de tehnologii, dar nu mai vazuse asa ceva niciodata.
Tehnologii necunoscute?
S-au intrebat daca este o tehnologie cunoscuta? Sau este altceva? „Si cred ca am reusit sa excludem, foarte repede faptul ca ar fi tehnologia noastra”. Cand Chase a intrebat cum au reactionat ceilalti din Pentagon cand au fost informati despre faptul ca ar putea fi ceva nepamantean, Elizondo a explicat ca reactiile au fost diferite. Unii spuneau ca s-au gandit la asa ceva, altii radeau… este o modalitate de a te elibera de stres cand vezi ceva care depaseste prin performante tot ce avem. Dar „aproximativ 30% dintre oameni, dupa experienta mea, nu reusesc absolut sa o proceseze. E prea mult; ei nu vor sa vorbeasca despre asta. Chiar nu vor sa se gandeasca la asta, indiferent de motiv. Si eu respect acest lucru”.
In cadrul proiectului AATIP erau uneori „momente de panica totala”, cand venea un nou caz, urmate de zile de plictiseala, cand nimic nu se intampla. Cand un caz OZN ajungea la biroul lor, acesta „trecuse deja prin mai multe straturi diferite”. Incepea „o lupta nebuna”. Ar fi vrut ca toti analistii, toti colegii, toti prietenii din alte agentii, sa se uite la el. In spatele usilor inchise, intruziunile OZN erau considerate „extrem de grave”.
Intrebat daca in aceasta activitate a intalnit ceva ce nu l-a lasat sa doarma noaptea, Elizondo a raspuns: „Nu cred ca a fost o experienta neaparat negativa. Cred ca suntem pe pragul intelegerii unei noi paradigme. Stiti, omenirea, evolutia noastra, a fost marcata de momente de clarificare. Cand omenirea a creat mai intai motorul cu aburi si mai tarziu motorul cu combustie interna si apoi avionul, nu? Apoi calculatorul; acestea au fost momente esentiale care ne-au schimbat fundamental, ca popor, ca societate, dar si viitorul nostru. Cred ca suntem pe punctul de a intelege un pic mai multe despre locul nostru in vecinatatea cosmica si cred ca ar trebui sa fie interesant si palpitant. Trebuie sa ramanem prudenti si determinati, dar nu cred ca trebuie neaparat sa ne fie frica. Preocupati, desigur, de acord, dar frica, nu cred”.
In continuare, discutia a abordat o intrebare care preocupa toata lumea: de ce oare guvernul continua sa mentina secreta aceasta amenintare, de ce o ascunde de public atunci cand se arata atat de deschisa cu alte amenintari, cum ar fi Coreea de Nord sau posibilele pandemii? Raspunsul lui Elizondo a fost ca atunci cand vorbesti despre o amenintare potentiala pe care nu o intelegi, nu stii ce este, nu stii cum functioneaza, de unde provine, sau cine este in spatele ei, problema se pune diferit. El lucra intr-o structura de securitate nationala. Oamenii de acolo erau platiti, in numele poporului american, tocmai pentru a avea raspunsuri la astfel de intrebari. „Ne-am confruntat cu aceasta problema de mult timp, daca nu chiar de decenii. Si faptul ca, intr-adevar, guvernul nostru, ca si alte guverne, nu sunt mai aproape de intelegerea unor elemente de baza este foarte tulburator. Deci, fireste, oamenii, in special cei din Departamentul Apararii, nu vor sa aiba o asemenea conversatie.”
Daca guvernul american a tinut ascunse anumite lucruri in acest sens a fost si pentru ca nu avea incredere in adversarii straini. Elizondo a adaugat ca este important ca programul de urmarire a OZN-urilor nu a disparut niciodata. El nu a fost oprit de fapt in 2012, atunci cand nu a mai primit finantare.
Chase a spus, si ea, ca, la ora actuala toata lumea pare sa caute confirmarea extraterestra; Vaticanul ia pozitie in privinta problemei extraterestre. China a investit milioane in cel mai mare telescop radio din lume. Guvernele lumii au desecretizat dosare, au inceput discutii si schimburi de informatii cu populatia lor. SETI continua sa fie finantata si aproape orice universitate isi pune problema gasirii vietii pe alte planete. Se pare ca acum ar fi momentul ca si parlamentarii americani sa accelereze dezvaluirea acestei realitati. Apoi a intrebat: „Cat de aproape suntem?”
Elizondo a raspuns ca dovada faptului ca exista viata in Univers suntem noi insine. „Planeta noastra e cel mai mare OZN”. Dar el a adaugat: „Nu e treaba guvernului sa satisfaca toate curiozitatile tampe ale oamenilor. Nu avem timp suficient. Dar important nu este doar ceea ce spune guvernul, ci uneori si ceea ce guvernul nu spune. Guvernul nu a spus niciodata ca acest lucru nu exista. Guvernul nu a spus ca AATIP nu a fost real, ori ca ceea ce au descoperit ei nu este real. Daca asteptati sa va spuna ca este real, s-ar putea ca aceasta sa nu se intample niciodata, dar faptul ca nu ti-au spus ca nu este, ar trebui sa fie un semnal foarte clar”.
Privitor la modul in care guvernul priveste OZN-urile, Elizondo aprecia ca, din pacate, „totul este furaj politic. Nu conteaza din ce aripa faci parte. Exista agende politice si exista mine de teren politice pe care trebuie sa le cunoastem. Dar daca ma intrebati, nu cred ca acest lucru ar trebui sa fie o discutie politica”.
Protejarea informatiilor
Un subiect frustrant este cel al contractorilor privati, deoarece acestia nu sunt supusi niciunui control public si nici nu sunt obligati sa respecte legea privind libertatea informatiei. Dar toti din industria privata care lucreaza indeaproape cu Departamentul Apararii sunt supusi acordurilor de confidentialitate. Toti acestia sunt obligati contractual pentru a proteja informatiile guvernamentale. Legea federala o impune. A lasa sa se „scurga” informatii clasificate, intr-o maniera neautorizata, se numeste spionaj. Si in cazul proiectului OZN au fost informatii clasificate, care nu pot fi discutate, dar exista si multe lucruri neclasificate. Este important sa se spuna ca fenomenul exista si sa se arate dovezile convingatoare, fara a dezvalui surse si metode de informare clasificate. Ar trebui incurajate eforturile de a intelege mai bine cu ce anume avem de-a face, atata timp cat nu traversam acea linie de dezvaluire a informatiilor clasificate, ceea ce ar fi ilegal.
La intrebarea lui Chase daca presedintele SUA a fost informat despre evenimentele OZN investigate de AATIP sau de armata, Elizondo a spus ca informarea presedintelui nu a fost in sarcina sa, dar ca „orice presedinte care a fost informat cu privire la acest lucru are o sansa extraordinara sa faca in sfarsit ceva ce nu a fost luat in serios in trecut”. El nu a putut sa comenteze nici daca au fost informate comisiile de informatii ale Camerei si Senatului, ori cele implicate in bugetul apararii. La intrebarea: „Exista o forta spatiala?” Elizondo a cerut sa se treaca la urmatoarea intrebare, comentand: „Pot sa cumpar o vocala?”
Chase a mai fost interesata sa stie cum ar fi putut utiliza AATIP datele si statisticile extrase din rapoartele vechi, istorice, privind OZN-uri. Elizondo a explicat: „Noi ne-am gasit nisa specifica in acea informatie foarte nuantata, clasificata si neclasificata, care era derivata din activele, actiunile, echipamentul si personalul DoD, pe care noi puteam sa-l accesam si nimeni altcineva nu putea. Deci, am vorbit cu piloti, operatori radar, controlori de trafic aerian si cu acele persoane care faceau parte din aparatul sau arhitectura largita DoD, daca vreti. Dar, cei din proiect nu au dorit sa fie influentati de agentii tip SETI. Mai importante erau sutele de relatari ale unor martori oculari care au avut intalniri OZN”. Dupa parerea lui Elizondo, Departamentul Apararii ar trebui sa efectueze activitati de informare a populatiei. Orice lucru care implica securitatea nationala ar trebui sa aiba o implicare a guvernului. Fie si numai pentru constientizarea situatiei, de pilda a pilotilor civili.