Cercul de la Goseck, se gaseste în landul Saxonia-Anhalt, în Germania. Descoperit prin arheologie aeriana în august 2003, este un enorm cerc tumulic cu diametrul de 75 de metri, asezat pe un câmp agricol.
Face parte din cele mai vechi observatoare cunoscute: Nabta Playa, Egipt; Stonehenge, Comitatul Wiltshire, Anglia; Angkor Wat, Cambogia; Kokino, Macedonia.
Situl de la Externsteine, în Renania de Nord-Westfalia (Germania) poate fi si el un astfel de observator.
Cuprinde o serie de trei cercuri concentrice de pamânt si de tepuse de lemn (fara îndoiala întarite, în vremea aceea, cu spini) fiecare cu 3 deschizaturi care coincid cu rasariturile si apusurile de Soare la solstitiile de iarna si de vara.
Existenta unui al patrulea cerc exterior, care ar fi disparut de-a lungul timpului, este foarte discutata.
Profesorul Wolfhard Schlosser de la , astronom specializat în astroarheologie, se ocupa de reconstituirea unui templu al Soarelui ridicat de o civilizatie europeana care se suprapune peste Epoca Pietrei si cea tarzie a Bronzului. Datat prin 4.800 i.Hr., ar fi usor anterior altor situri similare descoperite în Mesopotamia sau în Egipt, la Nabta Playa.
Wolfhard Schlosser este de parere ca remarcabila aranjare a sitului indica faptul ca ne aflam, într-adevar, în fata unuia dintre primele exemple de observatoare astronomice; astronomic, cu siguranta, dar mai ales utilizat cu scopuri astrologice si agricole. Pentru Schosser, unul dintre cele trei portaluri, cel din Sud, marca rasaritul si apusul heliacal la solstitiile de iarna si de vara. Permitea preotilor, dar si primilor agricultori europeni sa determine cu precizie calendarul lucrarilor lor, dar si sa se protejeze de diferite agresiuni inerente acelei epoci (animale salbatice, triburi ostile, …).
Tot dupa cum spune Schlosser, „Goseck nu este doar o «constructie a unui calendar», ci, mai degraba si în mod clar, o constructie sacra”. 
În demonstratia sa, Schlosser a stabilit cu îndemânare ca situl a fost construit pentru observarea unor fenomene astronomice cum sunt astri cei mai apropiati (Luna si Soarele, planete etc…), dar si pentru urmarirea derularii timpului. Aceste cicluri ceresti au fost importante pentru îndeplinirea riturilor, dar si pentru semanatul si pentru secerisul din aceasta prima organizare umana demna de a fi denumita civilizatie.
Coroborând aceasta, profesorul François Bertemes, de la Universitatea din Halle-Wittenberg, a indicat ca este destul de obisnuit ca astfel de observatoare astronomice sa fi fost si locuri de cult si centre ale vietii sociale.
surse: ancient-origins.net si wikipedia
