”Legea lui Moore” este unul dintre pilonii industriei electronicelor. Creatorul acesteia este Gordon Moore, cel care a înfiintat compania Intel. Cu trei ani înainte de momentul fondarii Intel, Moore a observat ca tranzistorii îsi vor mari performanta si reduce costurile la un anumit interval de timp. Nu a stiut însa ca în 1965 el a enuntat o idee revolutionara, care avea sa devina actuala Lege si sa influenteze multe alte companii si domenii.
Toate electronicele pe care le folosim în prezent recurg la un procesor ca sa-si „guverneze“ actiunile între software si hardware. Legea lui Moore din 1965 sustinea, pe scurt, ca o data la doi ani numarul de tranzistori dintr-un circuit integrat se va dubla. Acum, poate si se pare evident, dar atunci calculatoarele erau imense si nu si le permiteau decât câteva companii mari.
Acum 40 de ani, pretul capacitatii computationale era de 10 milioane de ori mai mare decât astazi. O tehnologie de nivel militar sau guvernamental, a devenit disponibila celor mai saraci oameni la preturi infime.
Legea lui Moore a oferit o viziune pentru tehnologie, conform careia toate componentele trebuie sa fie mai mici, dar exponential mai performante. Cipurile pentru computer au fost echipate cu circuite complicate, iar faptul ca s-au ieftinit în timp a dus la adoptia lor la scara mai mare prin tot felul de dispozitive. Astazi, mare parte din revolutia digitala si avansul tehnologic adus de internet se datoreaza predictiei lui Moore, pentru ca ea a dus la adoptarea pe scara larga a calculatoarelor, scrie „Adevarul“.
Tine cont însa ca Legea lui Moore este o aspiratie, nu o lege a naturii. Aceasta este posibila cu ajutorul ingineriei dedicate productiei de procesoare. Spre exemplu, Intel, cel mai mare producator de procesoare pentru computere, produce peste 10 miliarde de tranzistori în fiecare secunda.
Spre deosebire de perioada actuala, primii tranzistori ai microprocesorului erau de marimea unei gume de sters din capatul unui creion. Ca rezultat al Legii lui Moore, în prezent peste 6 milioane de tranzistori trigate încap în punctul de la finalul acestei propozitii. Altfel spus, tranzistorii din prezent sunt invizibili pentru ochiul liber. Pentru a vedea un singur tranzistor, este nevoie de un procesor marit la nivelul unei case.
Daca un telefon cu tehnologia Intel, bazat pe Android, ar fi construit folosind tehnologia din 1971, procesorul telefonului ar avea marimea unui loc de parcare.
Comparativ cu primul procesorul Intel, Intel 4004, procesoarele pe 14nm din prezent sunt de 3.500 de ori mai performante si de 90.000 de ori mai eficiente, la un cost de 1/60.000 mai mic.
Retelele sociale nu ar fi aparut fara Legea lui Moore, pentru ca gestionarea unei cantitati de date atât de mare precum cea produsa pe Facebook ar fi fost mult prea costisitoare.
Legea lui Moore reprezinta o observatie importanta în domeniul tranzistorilor, al carei final este asteptat în urmatorul deceniu.
Legea lui Moore este înca valabila la 50 de ani de la enuntarea ei si este folosita de industria semiconductorilor pentru a-si planifica tintele în materie de cercetare si de lansare de produse. În 1975, autorul a revizuit teoria si a afirmat ca dublajele vor aparea la fiecare 2 ani, dar de obicei, noua lege vorbeste despre o dublare la 18 luni a numarului de componente din semiconductori, datorita unei afirmatii facute de David House, director Intel.
Începând cu 2010, o noua revizuire arata ca, de la finalul lui 2013, densitatea componentelor se va dubla o data la trei ani. De asemenea, finalul acestei legi este asteptat sa apara în jurul anului 2025.
O companie numita Atomera crede ca a descoperit o tehnologie prin care Legea lui Moore ar putea fi extinsa. Tehnologia lor se numeste Mears Silicon Technology, sau MST, si functioneaza prin faptul ca se introduce un strat de oxigen în structura de silicon deja existenta, pentru a îmbunatati performantele acestuia. Atomera sustine ca o astfel de tehnologie mareste mobilitatea electronilor si scade considerabil pierderile, arata extremetech.com.
Tehnologia aceasta are capacitatea de a îmbunatati nodurile actuale, în loc sa caute metode prin a crea altele, mai avansate. Întreaga industrie a semiconductorilor încearca sa descopere ce metoda vor oferi noile progrese în materie de noduri, iar daca Atomera poate demonstra ca tehnologia sa este functionala pentru produse mai vechi, va avea o oportunitate buna de afaceri si pentru viitoarele design-uri.
Influenta lui Moore
Potrivit lui Genevieve Bell, antropolog Intel „Legea lui Moore a creat un metronom. A creat notiunea unui ritm”.
Când a publicat articolul din 1965, în revista „Electronics”, Moore a scris ca în 10 ani cipurile de silicon vor avea 65.000 de tranzistori. „Viitorul electronicelor integrate e viitorul electronicii însasi”, a scris Moore în lucrarea sa. El a preconizat ca sistemele se vor ieftini. Astfel, ceea ce stim despre Legea lui Moore e doar suprafata, e doar o coaja.
În lucrarea din 1965, Moore vorbea despre posibilitatea ca pe viitor dublarea numarului de tranzistoare sa duca la controale automate pentru masini, calculatoare personale si sisteme portabile de comunicatii.
De asemenea, el a scris despre un „ceas electronic”.
Legea lui Moore si aparitia Google
Într-un articol din revista „Backchannel”, Steven Levy vorbeste despre influenta legii lui Moore asupra aparitiei Google. De asemenea, despre cât de importanta a fost ea la acea vreme. „Cei care au înteles spusele lui Moore stiau ca imposibilul va fi inevitabil. Toti cei cu un calculator de birou puteau sa faca niste calcule si sa vada viitorul. Cea mai grea misiune a lor era sa creada. Avansul non-linear prezis de Moore era atât de mind-bending încât doar câtiva au reusit sa-l înteleaga. Dar cei care au facut-o, detin viitorul”, scrie Steven Levy.
Larry Page, cofondatorul Google, a trait într-o familie de informaticieni. De asemenea, atunci când a scris teza sa ca poate sa captureze tot continutul local din serverele Stanford. Page nu s-a blocat în ideea ca nu se poate, ca e prea multa informatie de procesat. El stia, folosind legea lui Moore, cât de puternice vor deveni calculatoarele. Asa ca a facut câteva calcule matematice si a ajuns la concluzia ca toate acele link-uri pot fi cautate în mai putin de o secunda. Larry Page si partenerul sau, Serghei Brin, stiau ca acea putere de calcul era la dispozitia unor studenti.
De asemenea, Larry Page si-a bazat filosofia pe accente ale legii lui Moore. „Companiile care dezvolta produse pentru prezent sunt condamnate la moarte”, a spus Page.
Din acest motiv, atunci când Google dezvolta produse, îsi asuma responsabilitatea ca ele vor functiona cu tehnologii care nu exista înca sau abia se dezvolta. Astfel, Gordon Moore a vazut un viitor non-linear, care nu evolueaza în prezent, ci în viitor.
Dupa cum declara inventatorul Ray Kurzweil, problema oamenilor e ca nu sunt construiti sa gândeasca potrivit acestei teorii. „Avem în creier ideea ca asteptarile trebuie sa fie lineare, pentru ca aceasta metoda functiona în trecut, în timp ce urmareai animalul în salbaticie. Acceptarea legii lui Moore înseamna sa accepti imposibilul si sa îmbratisezi idei nebune”, a spus Kurzweil.
Nici Steve Jobs nu a fost strain de legea lui Moore. Când a construit Macintosh în 1984, Jobs s-a gândit la viitor, nu la prezent. Computerul era înaintea timpului sau. Macintosh avea nevoie de un procesor mai bun decât cel Motorola 68000 folosit anterior si mai multi MB de RAM.
Jobs a dorit sa vânda calculatorul pentru 2.000 de dolari ca sa atraga clientii. Era o vindere în pierdere. Sefii sai nu au înteles viziunea lui Jobs, bazata pe legea lui Moore. Jobs stia ca daca seteaza pretul la 2.000 de dolari, vor putea plati mai putin pentru cipuri într-un interval relativ scurt. Microsoft a câstigat astfel cursa.
