In ADN-ul oamenilor exista virusuri vechi de sute de milioane de ani
În iulie 2017, cercetatorii declarau ca au descoperit o proteina ciudata în venele unei femei insarcinate. Nimeni nu stia ce rol îndeplineste aceasta.
Proteina, denumita Hemo, este atât de neobisnuita deoarece nu este creata de mama. Conform NY Times, aceasta se formeaza în fetus si în placenta de catre o gena care provine dintr-un virus ce îi infecta pe stramosii nostri în urma cu 100 de milioane de ani.
Hemo nu este singura proteina cu origini ”extraterestre”. ADN-ul uman este compus din 100.000 de parti de ADN viral. Acesta compune aproximativ 8% din genomul uman. Ana Katzourakis, virolog din cadrul Universitatii Oxford, a publicat recent un studiu privind modul în care aceste gene virale, care produc proteine precum Hemo, afecteaza sanatatea oamenilor.
Unele dintre virusurile stravechi ne-ar putea proteja de boli, iar altele ar putea creste riscul aparitiei cancerului si a altor afectiuni. Mare parte din ADN-ul viral este compus dintr-un grup particular: retrovirusuri, grup care include virusul HIV. Un retrovirus invadeaza celulele gazdei si insereaza propriile gene în celula ADN-ului. Aceste gene virale utilizeaza procesele din interiorul celulei pentru crearea noilor virusuri care în cele din urma invadeaza noi celule.
În cazul în care un retrovirus infecteaza un ovul sau un spermatozoid, ADN-ul sau poate fi transmis noilor generatii. Din momentul în care retrovirusurile devin mostenite, cercetatorii le atribuie denumirea de retrovirusuri endogene. În urma unei singure infectari, retrovirusurile endogene pot construi sute de copii ale sale în ADN-ul gazdei.
Desi în timp, organismul uman a evoluat pentru a se apara de retrovirusurile endogene, uneori acestea reusesc sa se transforme în tumori.
Pe de alta parte, proteinele virale sunt importante pentru reproducere. Placenta produce proteine virale, iar cercetatorii au descoperit ca anumite tipuri, precum sincitiul, fuzioneaza pentru formarea celulelor din placenta, un pas crucial pentru dezvoltarea fatului. În urma cu cinci ani, biologul Odile Heidmann si colegii sai au descoperit o parte de ADN viral pe care au denumit-o Hemo. De asemenea, dr. Heidmann a descoperit alte versiuni ale proteinei Hemo în ADN-ul altor specii. ”Cu siguranta are un rol importat, nu este doar o relicva”, a declarat ea.
Placenta produce proteine Hemo, însa pâna în prezent specialistii nu au descoperit ce functie îndeplinesc. ”Este o proteina foarte veche si ar trebui sa aiba o functie,” a declarat biologul.
Una dintre ipoteze sugereaza ca proteina Hemo reprezinta un mesaj de la fetus catre mama, pentru ca sistemul imunitar al acesteia sa nu atace fetusul. Alte experimente, însa, sugereaza ca proteinele virale ajuta la dezoltarea mai multor tipuri de tesuturi