Oricine ajunge sa viziteze neobisnuitele tuneluri ale localitatii Nushabad din Iran va efectua, vrând-nevrând, o incursiune în istoria bogata a acelor meleaguri. Vestigiile subterane de la Nushabad, localitate cunoscuta si sub numele de Ouyi, reprezinta o parte din istoria veche Imperiului Sasanid.
Se povesteste ca orasul subteran a fost construit la porunca unui conducator sasanid care ar fi poposit pe acele meleaguri. Cert este ca, secole la rând, locuitorii din Nushabad au gasit, în sistemul de tuneluri al orasului, cel mai bun adapost cu putinta fata de arsita cumplita la care era supusa, pe durata verii, acea regiune cu accentuat specific desertic.
În sistemul de catacombe oamenii locului si-au construit si puturi adânci, din care scoteau apa cea atât de binefacatoare si de pretioasa într-un tinut arid. Si tot acolo, în complexa retea de coridoare subterane, îsi gaseau adapost la vreme de restriste, când tinuturile lor erau invadate de catre strainii dornici sa jefuiasca, sa ucida, sa distruga si sa ia oameni în robie. Un episod de acest fel al istoriei Nushabadului, în care oamenii s-au refugiat în subteran, s-a petrecut în epoca marii invazii mongole, în secolul XIII.
Când invadatorii mongoli au ajuns în Nushabad au gasit o asezare pustie, golita de locuitori si de bogatii, fara a banui ca toate cele cautate se afla sub picioarele lor.
Din considerente defensive, toate intrarile în labirintul subteran erau cioplite în stânca astfel încât sa nu permita intrarea concomitenta a doua persoane. Soarta oricarui intrus ar fi fost crunta. În aceste conditii, nici macar un invadator care ar fi avut la dispozitie o mare armata nu ar fi cutezat sa se avânte pe „drumurile” tainice ale orasului subteran din Ouyi.
Acolo, în orasul din adâncuri, oamenii locului puteau rezista saptamâni la rând. Sistemul de tuneluri era prevazut cu numeroase guri de aerisire iar izvoarele subterane ofereau necesarul de apa pentru un mare numar de persoane. Existau, de asemenea, si depozite de hrana, bine aprovizionate în perioadele de pace si belsug, de catre locuitorii prevazatori. Nu lipseau nici încaperile care aveau functie de dormitoare.
Dupa ce au fost folosite secole la rând, camerele si coridoarele subterane din Nushabad au fost abandonate, uitate chiar. Au fost redescoperite foarte târziu, în 1920, cu prilejul saparii unui put. În anticele tuneluri a fost descoperit un bogat instrumentar specific epocii Sasanizilor – vase de pamânt, arme, unelte.
Imperiul Sasanind s-a dezvoltat în perioada 224-651 d.Hr., încheindu-si existenta dupa ocuparea sa de catre invadatorii arabi. Vreme de patru secole puternicul Imperiu Sasanid s-a confruntat cu Imperiul Bizantin, ambele disputându-si diferite provincii, si a ajuns sa detina teritorii imense si bogate, care astazi fac parte din Afghanistan, Rusia, Pakistan, India, Egipt, Libia.
Sursa: ancient-origins.net
