Aceasta întrebare reprezinta unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetatorii de la Institutul de Studii Biologice Salk sustin ca au descoperit mecanismul din spatele îmbatrânirii celulare.
Savantii au descoperit ca anumite proteine, numite proteine cu durata de viata extrem de lunga (ELLP – Extremely long-lived proteins), de pe suprafata nucleului neuronal au, dupa cum le spune si numele, o durata de viata foarte lunga.
În timp ce majoritatea proteinelor traiesc maxim doua zile, cercetatorii Institutului Salk au identificat, în premiera, în creierul soarecilor de laborator, proteine ELLP de aceeasi vârsta cu întregul organism. Rezultatul indica faptul ca aceste proteine nu sunt înlocuite niciodata si au aceeasi durata de viata cu cea a organismului.
Proteinele ELLP joaca rolul de canale de transport catre suprafata nucleului neuronal, controlând accesul substantelor catre si dinspre acesta. Durata lor lunga de viata pare sa le avantajeze, însa ele în timp sunt supuse uzurii si nu sunt înlocuite niciodata, indiferent daca sunt sau nu afectate.
Eventualele afectiuni ale acestor proteine le slabesc capacitatea de transport si de aparare a nucleului neuronal de toxine, care astfel pot ataca ADN-ul celulelor si implicit activitatea genelor, ducând la îmbatrânirea celulara.
Descoperirile ar putea ajuta la întelegerea originilor moleculare ale îmbatrânirii si ale unor boli neurodegenerative, precum Alzheimer sau Parkinson.