Omul de Neanderthal a disparut acum circa 40.000 de ani din cauze înca nu pe deplin lamurite. Disparitia a fost relativ brusca si o posibila cauza ar putea fi legata de scaderea câmpului magnetic terestru, exact în aceeasi perioada. Desi disparut, Omul de Neaderthal a transmis o parte din ADN-ul sau catre Homo sapiens. În fapt, circa 2% de ADN-ul nostru este de origine Neanderthaliana; ceea ce înseamna ca cele doua populatii s-au încrucisat.

Un nou studiu efectuat de catre un grup de cercetatori de la Consiglio Nazionale delle Ricerche din Bologna si de la Universitatea din Florida, ale carui rezultate au fost publicate recent în revista Reviews of Geophysics, arata ca motivul disparitiei Neanderthalienilor ar putea fi cu totul altul: micsorarea câmpului magnetic terestru, care a avut loc acum 41.000 de ani. În acea perioada câmpul magnetic terestru a scazut cam cu 25%, ceea ce a dus la o crestere a radiatiei ultraviolete (UV) care ajungea la sol.
Se pare ca Neanderthalienii aveau o varianta genetica a unui receptor (AhR) cu o proteina sensibila la razele UV. Astfel, într-o perioada relativ scurta, de aproximativ 2000 de ani, Neandertalienii au disparut, ramânând doar oamenii Cro-Magnon, care aveau o varianta genetica mult mai putin sensibila la UV. Receptorul respectiv are un rol important în reglarea efectului toxic al dioxinei. Faptul ca oamenii de Neanderthal nu au mai fost capabili sa îsi „curete” organismul de toxine din cauza daunelor produse la nivelul receptorilor de catre razele UV ce proveneau de la Soare a determinat disparitia acestora.
Scaderea campului magnetic terestru a dus la disparitia si a altor animale, sustin cercetatorii. Printre acestea, 14 tipuri de mamifere de dimensiuni mari au disparut în Australia în aceeasi perioada. O alta scadere a câmpului magnetic terestru care a avut loc acum circa 13.000 de ani ar fi dus la disparitia a 35 de tipuri de mamifere în Europa si Nord America. Cercetatorii au studiat reltia dintre intensitatea câmpului magnetic terestru si evolutia umana, folosindu-se de analize de ADN, în special a cromozomului Y si ADN-ul mitocondrial.
Evolutia umana a avut o perioada de maxim între 125 si 100 de mii de ani în urma, într-o era interglaciara, când deci temperatura era deosebit de favorabila. În acea perioada, insa, s-a înregistrat un minim al câmpului magnetic terestru; stramosii nostri au înfruntat deci conditii de intensitate a razelor UV destul de mari în aceasta perioada si au trebuit sa se adapteze acestor schimbari. Se pare ca în timp ce Cro-Magnon a reusit aceasta adaptare, Omul-de-Neanderthal a ramas cu o varianta genetica care în final a dus la disparitia acestuia, întrucât razele UV i-ar fi fost fatale.

Câmpul magnetic terestru este în continua evolutie. Înca nu se stie cauza precisa a acestor schimbari (care au de-a face cu nucleul terestru); intensitatea acestui câmp este în scadere în ultimii 2.000 de ani. Din anul 1800 scaderea este si mai brusca, cu un ritm de circa 10 ori mai mare ca în trecut. Câmpul magnetic ar putea deci scadea pâna la zero, sau, dimpotriva, ar putea sa creasca ajungând la valori mari. Nu se stie care ar putea sa fie efectele acestor schimbari drastice în câmpul magnetic terestru asupra noastra. Daca însa câmpul magnetic continua sa scada în ritmul actual, cam în 2000 de ani se va reduce la zero, cu consecinte greu de imaginat.
Pe lânga ipoteza disparitiei Neanderthalienilor din cauza scaderii câmpului magnetic terestru a fost avansata si ipoteza unei scaderi drastice a natalitatii acestora, într-un articol publicat de Anna Degioanni în revista Plos One. O scadere cu 2,7% a natalitatii, împreuna cu scaderea cu 0,4% a ratei de supravietuire a copiilor ar fi putut sa produca acelasi rezultat: disparitia Neanderthalienilor în câteva mii de ani.
Omul de Neanderthal nu mai exista; urme ale existentei lor sunt, însa, în codul nostru genetic, în urma încrucisarii celor doua populatii acum mai bine de 40.000 de ani.