„Despre vestitii Massageti unii spun ca ar fi fost un neam iranian, ce a vietuit în Asia Centrala. Altii spun ca Massagetii nu erau decât rude apropiate de-ale getilor. Sau ca ar fi fost chiar triburi de geti, care duceau o viata nomada si îsi aveau originile în spatiul carpato-danubiano-pontic”.
Daca erau, într-adevar, „un popor iranian” asa cum spune istoria oficiala, acest aspect nu exclude relatiile de rudenie dintre massageti si strabunii nostri daco-geti.
Neamurile tracice, scitii, masagetii si vechii persi descindeau, cu totii, din indo-europeni. Indo-europeni care ar trebui sa se numeasca, mai corect, euro-indieni. Pentru ca marea migratie care avea sa schimbe la fata Eurasia si sa conduca, printre altele, la aparitia marii civilizatii indiene a pornit din Europa, mai exact din spatiul cuprins între Alpi si Carpati. Au existat, ulterior, si migratii în sens invers, de la est la vest (cele pe care le prezinta cu insistenta istoria oficiala).
Migratiile (care s-au petrecut cu milenii în urma) dinspre Europa catre Asia constituie un aspect controversat, la fel ca si originea massagetilor, pe care doar istoricii care nu se înclina decât în fata adevarului îl vor elucida, într-o buna zi.
Hai sa vorbim despre unul din personajele cele mai cunoscute ale massagetilor! Adica despre Tomiris ori Tahm Rayis, o puternica regina a lor.
În primul moment în care aflam ca a existat o regina a massagetilor, ne întrebam cum de putea domni o femeie peste o multime de razboinici neînfricati si adeseori cruzi, în acele vremuri de apogeu ale orânduirii de tip patriarhal?
„Ca zece morti deodata durerile iubirii-s –
Cu-acele morti în suflet, eu te iubesc, Tomiris.”
Mihai Eminescu, Gemenii
Regina Tomiris avea, foarte probabil, admirabile calitati de conducere, de vreme ce se putea impune in fata unora dintre cei mai duri razboinici ai antichitatii.
Despre regina Tomiris ne vorbesc istorici precum Cassiodorus, Herodot, Iordanes, Strabon. Datele pe care le avem despre ea si despre massagetii sai nu sunt extrem de numeroase. Dar, pe alocuri, sunt aproape incredibile. Pentru ca nu poti spune decât ca este de necrezut ca triburile de nomazi (sciti) sa poata înfrânge una dintre marile puteri ale antichitatii, venita asupra-le pentru a le cere pamânt si apa.
Aflându-se în conflict cu Tomiris, regina massagetilor, Cyrus cel Mare a reusit, printr-o stratagema inspirata, sa îl captureze pe fiul acesteia, pe nume Spargapises si sa nimiceasca oastea care îl însotea pe tânarul print. Probabil ca statutul de prizonier era de nesuportat pentru o capetenie massageta. Dupa cum ar fi fost si pentru un conducator get.
Peste secole, regele Decebal avea sa se sinucida fara ezitare atunci când ar fi urmat sa fie capturat. Spargapises, fiul reginei Tomiris, a facut acelasi gest de îndata ce-a avut posibilitatea, dupa ce a fost facut prizonier printr-un siretlic. Bizuindu-se pe puterea ostilor sale, marele Cyrus nici nu banuia ce consecinte avea sa atraga asupra-i moartea tânarului Spargapises.
Ostirile lui Tomiris aveau sa se întâlneasca, pe câmpul de lupta, cu temutii si bine organizatii ostasi ai lui Cyrus II. Din marturiile care ne-au ramas de la istoricii antichitatii stim ca un suveran persan putea mobiliza sute de mii de luptatori.
Cyrus cel Mare, biruitorul lui Cresus si cel caruia Xenofon i-a dedicat a sa „Cyropedie” a fost înfrânt si ucis fara mila, în anul 529 î.Hr.
Ne putem închipui ce cumplita înfrângere a suferit armata persana de vreme ce însusi Cyrus, întemeietor de dinastie si eliberatorul neamului sau de sub dominatia mezilor, a putut fi ucis prin decapitare. La momentul mortii lui Cyrus II, împaratia sa se întindea de la Mediterana pâna la fluviul Indus.
Razbunarea reginei Tomiris a fost crunta. Spre deosebire de Cyrus, care se dovedise în trecut îngaduitor cu învinsii, regina massagetilor nu l-a putut ierta pe regele marelui popor al persilor, dupa cum n-a avut mila nici fata de oastea invadatoare. Nu este exclus ca monarhul persan Cyrus cel Mare sa fi subestimat forta de nimicire a armatelor massagetilor, pe ale caror teritorii se avântase în mod imprudent cu ostirile sale. La fel de probabil este ca înversunerea reginei si a supusilor sai sa fi fost motivata de catre sfârsitul tragic, prematur, al junelui Spargapises.
Regina Tomiris a mai ramas în istorie pentru un aspect.
Desi multi dintre locuitorii celui mai important port al României nu stiu legenda, se spune înca din vechime ca provenienta numelui initial al acestui oras provine de la viteaza regina massageta, conform lui Iordanes. Orice constantean stie ca odinioara orasul sau, care apartinea Scythiei Minor, se numea Tomis. Dar mai putini cunosc povestea aprigei regine Tomiris, cea de la care provine acest nume si care a învins armata formidabila a uneia dintre marile puteri ale lumii antice.
În luna martie a anului 1906, germanul Max Wolf descoperea un asteroid cu un diametru de 39,8 km, care se roteste în jurul Soarelui cu o viteza de peste 17 km/secunda. Asteroidul cu pricina a fost numit Tomyris, dupa numele reginei legendare care a domnit peste massageti acum doua milenii si jumatate.
Surse: cunoastelumea.ro, wikipedia.org, „Enciclopedie de istorie universala” – de Agostini, istoriiregasite.wordpress.com, e-history.kz
