Semeti, periculosi si misteriosi, Muntii Bucegi sunt considerati în literatura cu preocupari în domeniul paranormal un adevarat „pol energetic“.
De la tuneluri subterane pâna la „guri de rai“, carari ireale si locuri foarte încarcate energetic, Muntii Bucegi suscita imaginatia celor care le strabat potecile.
Exista o foarte bogata literatura de specialitate pe tema misterelor si a fenomenelor paranormale din Bucegi. Potrivit acesteia, muntii Bucegi ar fi presarati de locuri misterioase, zone foarte încarcate energetic, unde aparatura se declanseaza singura sau oamenii resimt simptome ciudate, portaluri prin care oamenii dispar si apar în alte locuri, la foarte mare distanta.
Despre Bucegi se mai spune ca sunt presarati de tuneluri subterane de zeci de kilometri, dar si de locuri în care oamenii se vindeca miraculos datorita „apei vii“ si a „gurilor de rai“.
Reteaua secreta de tuneluri si „Triunghiul de aur“ al Daciei
Una dintre ipotezele care suscita cel mai mult imaginatia amatorilor de mistere din Bucegi este cea a existentei unei retele de galerii subterane în interiorul Bucegilor.
Teoriile merg de la o retea care comunica pe sub pamânt cu piramidele din Egipt pâna la existenta unei baze secrete pe care nimeni nu ar trebui sa le cunoasca sau tuneluri construite de civilizatii extraterestre care monitorizeaza atent tot ce se întâmpla pe Pamânt. Tunelurile ar fi cunoscute de un numar foarte mic de persoane înca de pe vremea dacilor, când acestea aveau fie un rol strategic, fie ascundeau un tezaur.
Cei care s-au ocupat de masuratori spun ca exista galerii care comunica prin munte cu Retezatul si Raraul, din masivul Ceahlau. Pe aceste vârfuri ar fi fost, la fel ca pe Vârful Omu, sanctuare care, împreuna, formau „Triunghiul de aur“ al Daciei datorita energiilor impresionat de mari care s-ar regasesi în cele trei puncte.
Secretul din Tunelul Izvor care leaga Prahova de Dâmbovita
Constructia celebrului Tunel „Izvor” care ar lega judetele Prahova de Dâmbovita, prin Masivul Bucegi, a început în 1913. CFR a aprobat atunci, cu acceptul regelui Ferdinand, construirea magistralei Târgoviste – Pietrosita – Sinaia, iar varianta cea mai scurta era prin munte.
Asa s-a decis spargerea Masivului Bucegi, în zona „Paduchiosu”, pentru a scurta distanta dintre Moroieni si Sinaia.
Primul Razboi Mondial a sistat lucrarea, în 1914, aceasta fiind reluata abia în 1938 si abandonata din nou. În 1941, trupele naziste de ocupatie au reluat constructia cu cel mai rapid ritm de pâna atunci, dar finalul razboiului a însemnat si terminarea lucrarilor, nu si a lucrarii.
În partea dâmboviteana a tunelului au fost realizati 480 de metri, din care doar 100 de metri au fost betonati. Daca s-ar fi construit pâna la capat, ar fi avut 20 de kilometri si ar fi fost cel mai mare tunel din România. Nu se cunoaste nici pâna în ziua de astazi adevaratul motiv pentru care a fost închisa aceasta gura de tunel.
Circula, însa, o serie de legende locale potrivit carora siguranta nationala ar fi fost invocata de autoritatile de atunci, dar si faptul ca nemtii aveau îngropata aici o locomotiva unica în toata Europa, iar tehnica nu trebuia sa intre sub nicio forma pe mâna rusilor.
În 1985, doua echipe de la securitate au detonat intrarea. Unele voci spun ca regimul a vrut sa ascunda faptul ca, în retragere, nemtii au executat 100 de localnici care lucrau la tunel.
Altii spun ca singura ratiune a fost cea a sigurantei, întrucât doar o parte era betonata.
Sfinxul si Babele
Misterele care înconjoara ciudatele stânci Sfinxul, stânca cu chip de om, stârneste un interes enorm pentru pasionatii de mistere.
Un megalit antropomorf situat la peste 2.200 de metri altitudine a fost numit astfel dupa asemanarea sa cu Sfinxul Egiptean.
Geologii pun formarea sa pe seama eroziunii eoliene, dar internetul este plin si de teorii fanteziste, care spun ca dacii ar fi sculptat megalitul sau ca acesta ar fi de origine extraterestra.
Teoriile îsi au originea în faptul ca Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile noastre sacre, existând si pe vremea regatelor dacice care îl venerau pe Zamolxis.
Alte povesti spun ca între Sfinxul din Bucegi si Sfinxul din Egipt ar exista un tunel al timpului, tridimensional, un culoar energetic.
S-au facut inclusiv presupuneri ca Atlasul din mitologia greaca este vârful Omul din Bucegi sau Prometeu înlantuit de o stânca de pe acelasi vârf, iar Babele, niste altare ale unei vechi civilizatii.
Piramida energetica
Un alt fenomen legat de Sfinx, care aduna în fiecare an, pe 28 noiembrie, sute de persoane, este Piramida Energetica.
În acea zi, pasionatii de fenomene paranormale spun ca razele soarelui „construiesc“, la apus, o piramida energetica în jurul chipului sculptat în piatra. Conditiile pentru piramida magica, formata de raze aurii ce lumineaza straniu, se formeaza doar în data respectiva, iar „aparitia“ are rol tamaduitor pentru cei care ajung în zona în aceasta zi speciala.
Exista si un numar de persoane care s-ar fi vindecat datorita piramidei, iar acestia se întâlnesc în fiecare an pe 28 noiembrie, considerându-se „alesi“.
Gura de Rai, locul magic unde oboseala dispare brusc
Diverse teorii sustin ca în zona Vârfului Omu se afla asa numitul „centru al Pamântului“, locul unde s-ar face legatura între Cer si Pamânt.
Considerate „guri de rai“ în traditia româneasca, astfel de locuri alunga oboseala ca prin farmec, învaluiesc corpul uman în energii pozitive si vindeca anumite boli.
„Gura de Rai“ ar fi amplasata pe drumul dintre Cabana Omu spre Pestera. Un loc similar a fost identificat si pe o panta pe platoul Bucegilor, din apropierea Sfinxului. Aceste locuri ar fi caracterizate de o anomalie magnetica atipica, zona care are efecte benefice asupra organismului uman.
„Apa vie“ din cascada celor 7 izvoare
Unul dintre miturile Bucegilor, poate unul dintre cele mai disputate, se leaga de „apa vie“, prezenta în mitologia româneasca prin asociere cu zâne si feti-frumosi care îsi regenerau puterile dupa ce sorbeau din ea.
Un astfel de loc ar fi la cascada celor 7 izvoare din Bucegi, aflata între lacul Bolboci si lacul Scropoasa, pe Valea Ialomitei.
Despre apa cascadei circula numeroase mituri. În primul rând, apa purtata de cele 7 izvoare este creditata ca cea mai pura din lume, fara azotiti si azotati, titulatura neconfirmata oficial, dar atestata de studii microbiologice.
Pentru puritatea apei exista doua teorii. Fie ca suvoiul trece printr-un câmp magnetic, care îi ordoneaza structura moleculara pâna la ideal, fie strabate un zacamânt de argint care împiedica dezvoltarea bacteriilor si purifica apa.
În jurul apelor pure de la cele 7 izvoare s-a creat si o adevarata mitologie. Internautii vorbesc despre izvoarele sacre ale lui Zamolxe, localizate chiar pe locul cascadei.
Cararea ireala pe care oamenii dispar fara urma
Unul dintre fenomenele paranormale care suscita interesul, dar si groaza amatorilor de senzational este cararea ireala din Bucegi.
Localnicii din Busteni, dar si oameni ai muntilor spun ca pe traseul Jepii Mici, urcând pe Valea Comorilor, în anumite conditii meteorologice, în special vara, când pe munte se lasa o ceata grosa aparent fara o explicatie, apare o carare îngusta, de aproximativ 20 de centimetri, paralela cu poteca principala.
În realitate, aceasta carare blestemata nu exista, iar cei care se aventureaza sa calce pe ea mor sau dispar pentru totdeauna. Doar norocosii reapar dupa multa vreme, în alte locuri din Bucegi, dezorientati si pierduti, chiar raniti, pe când majoritatea celor care pasesc pe carare dispar fara urma, în ciuda cautarilor, sau trupurile lor sunt descoperite în primavara viitoare, zdrobite de stânci.
Oamenii locului spun ca zona este o poarta temporala sau o deschidere catre lumea de dincolo, iar experientele povestite de cei care s-au salvat sunt similare celor care au experimentat moartea clinica.
Renumele „paranormal“ al Jepilor îsi are radacinile si în numeroasele accidente grave, foarte grave sau mortale care s-au produs aici. Numerosi turisti si-au pierdut viata pe cararea Jepilor Mici, care este recomandata doar celor bine echipati si antrenati.
Valea Alba din Bucegi da peste cap aparatele foto, provoaca ameteli si teleportari
Valea Alba este poate cel mai umblat traseu nemarcat din Bucegi, traseu care atrage ca un magnet aventurierii.
Geografic, Valea Alba separa Muntele Caraiman de Muntele Costila, fiind marginita pe dreapta de peretele Vaii Albe, un urias vertical, si pe stânga de Creasta Picaturii.
Una dintre cele mai cunoscute legende ale zonei vorbeste despre un portal care ar exista în Valea Alba. Localnici si turisti au relatat despre faptul ca au întâlnit în Valea Urlatorii, la kilometri distanta, oameni complet dezorientati, care fie nu stiau deloc unde se afla, fie credeau ca se afla în alte locuri.
În Busteni circula numeroase povesti despre existenta unor portaluri care leaga Valea Urlatorii de Valea Alba sau de Valea Cerbului.
O echipa de la „Lumea misterelor“, o publicatie adresata pasionatilor în domeniu, a organizat mai multe expeditii în Bucegi, în zone despre care sunt relatari ca se manifesta fenomene paranormale sau energii absolut inexplicabile, printre care si Valea Alba.
În vale, aparatele de fotografiat digitale s-au resetat din senin pentru ca apoi sa-si revina la fel de brusc si inexplicabil sau se declansau brusc si realizau fotografii foarte bune.
Femeile din respectiva expeditie au experimentat si stari de „golire de energie“, vertij si pierderi de echilibru. Alte persoane care au ajuns în Valea Alba spun ca aparatele digitale s-au declansat din senin si au surprins fotografii foarte bune.
Pietrele calde de la Gura Diham
Un fenomen misterios cercetat tot de echipa de la „Lumea misterelor“ este cea a pietrelor calde de la Gura Diham.
Pietrele paralelipipedice care seamana a monumente funerare se gasesc pe drumul forestier care duce la cabana Gura Diham (la aproximativ 4,2 km de Busteni).
În preajma acestora, acumulatorii aparatelor foto s-au descarcat din senin, cu toate ca erau noi, la fel si bateria de la telefonul mobil sau cea de la camera video. Aparatura si-a revenit dupa ce grupul s-a îndepartat de locul respectiv. Ceva mai sus pe traseu, membrii echipei au întâlnit un pâlc de copaci în interiorul caruia era un curent de aer inexplicabil de cald, iar pietrele erau si ele calde, cu toate ca afara era destul de racoare, expeditia desfasurându-se pe finalul lui octombrie 2009.
Revenind ulterior în zona, împreuna cu mai multe persoane, printre care se numarau si sceptici, cercetatorii au constatat acelasi tip de manifestari.
În plus, persoanele care au participat la expeditie au experimentat o golire de energie, iar cei care au atins pietrele funerare misterioase chiar au avut ameteli, pierderi de echilibru si au simtit minute bune o apasare în piept.
Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993
În anul 1993, în perioada 4 mai – 10 iunie, s-au produs câteva zeci de cutremure – exista si marturii ca au fost câteva sute -, pentru care nu exista înca explicatii care sa multumeasca pe toata lumea.
Potrivit localnicilor, frecventa cutremurelor era zilnica si se producea la ore fixe. Unii spun ca orele erau 20.00 si 3.00 dimineata, altii spun ca seismele se produceau la ora 20.30.
Specificul acestora era faptul ca erau precedate de un vuiet puternic, ca si cum ceva s-ar fi prabusit în interiorul muntilor. Seismele aveau o intensitate destul de mica, de 3 sau 4 grade, însa se produceau la mica adâncime – 10 sau 15 kilometri, ceea ce facea ca zgomotul din munti sa înfricoseze localnicii.
Vârful a fost reprezentat de un seism de 5,1 grade, produs în zona Busteni-Sinaia, în seara zilei de 23 mai 1993. Seria de cutremure a ridicat multe semne de întrebare în principal din cauza faptului ca Bucegii nu sunt „zguduiti“ în general, pentru ca nu sunt într-o arie seismica, dar si pentru ca seria de cutremure a încetat brusc, iar scoarta nu s-ar mai fi manifestat de atunci.
Oamenii spun ca erau încarcati energetic atât de mult, încât orice sau pe oricine atingeau se producea o curentare care ajungea pâna la arsuri usoare, aveau insomnii, iar semnalele radio fie cadeau, fie se amplificau brusc în anumite zone.
De asemenea, desi aveau insomnii, oamenii nu se simteau niciodata obositi.
În zona s-au facut studii, ulterior seriei de cutremure, dar cauzele acestora nu au fost elucidate pe deplin.
„Secventa aceasta de cutremure din Bucegi, din 1993, este unica pe teritoriul României. Se încearca o interpretare a studiilor facute în zona. Dar problemele nu sunt înca elucidate“, a spus în presa de specialitate Mircea Radulian, directorul stiintific al Institutului National pentru Fizica Pamântului.
