Deja vu, un sentiment comun desprins dintr-o realitate necunoscuta. Daca ati avut vreodata sentimentul ca o situatie este familiara sau calatoriti pentru prima data într-un oras si totul va este cunoscut, atunci, se poate spune, ca experimentati un deja vu.
Deja vu, care înseamna în franceza „deja vazut”, combina o latura obisnuita cu una misterioasa. Conform unor studii, publicate în 2004, mai mult de 50 de sondaje despre déjà vu au sugerat ca aproximativ doua treimi dintre indivizi au experimentat cel putin o data în timpul vietii, acest sentiment inexplicabil.
Interesant este faptul ca si orbii pot experimenta o asemenea traire.
Deja Vu, mecanisme de întelegere
Deja vu este dificil de studiat în laborator deoarece este o experienta trecatoare si, de asemenea, nu exista un declansator clar identificabil pentru aceasta. Cu toate acestea, cercetatorii au folosit mai multe instrumente pentru a studia fenomenul, pe baza ipotezelor pe care le-au prezentat. Cercetatorii pot studia participantii prin procesele conexe, în special cele implicate în memorie, sau sa proiecteze alte experimente pentru a cerceta deja vu.
Erorile de memorie ale deja vu se bazeaza pe ideea ca ati experimentat anterior o situatie asemanatoare, dar nu va amintiti constient de ea. În schimb, va amintiti de ea în mod inconstient, motiv pentru care pare familiara si nu stiti de ce.
Deoarece deja vu este greu de definit si studiat, cercetatorii au oferit multe explicatii pentru modul în care functioneaza. Mai jos sunt câteva dintre cele mai proeminente ipoteze.
Ipoteza de familiaritate cu un singur element sugereaza ca experimentati deja vu daca un element al scenei va este cunoscut, dar nu îl recunoasteti constient deoarece este într-un cadru diferit. În acel moment, creierul transpune elementul din trecut în situatia prezenta.
Similitudine
Aceasta situatie presupune experimentarea momentelor similare din viata. Într- un studiu , participantii s-au uitat la camerele din realitatea virtuala, apoi au fost întrebati cât de familiara este o camera noua si daca au simtit ca se confrunta cu deja vu.
Cercetatorii au descoperit ca participantii la studiu care nu au putut sa-si aminteasca camerele vechi aveau tendinta sa creada ca o camera noua era familiara si ca ei se confruntau cu deja vu, daca noua camera semana cu cea veche.
Activitate cerebrala spontana
Unele explicatii afirma ca deja vu este experimentat atunci când exista activitate spontana a creierului fara legatura cu ceea ce se petrece în prezent.
Unele dovezi provin de la persoane cu epilepsie lobulara temporala , când apare o activitate electrica anormala în partea din creier care se ocupa de memorie. Atunci când creierul acestor pacienti este stimulat electric ca parte a unei evaluari pre-chirurgicale, ei pot experimenta deja vu.
Viteza de transmisie neuronala
Alte ipoteze se bazeaza pe modul în care informatiile rapide circula prin creier. Diferite zone ale creierului transmit informatii catre zonele „de ordin superior” care combina informatiile împreuna pentru a va ajuta sa întelegeti lumea. Daca acest proces complex este perturbat în orice mod – poate o parte trimite ceva mai lent sau mai repede decât se întâmpla de obicei – atunci creierul tau interpreteaza împrejurimile incorect.
Ce explicatie este corecta?
O explicatie pentru deja vu ramâne evaziva, desi ipotezele de mai sus par sa aiba un fir comun: o eroare temporara în procesarea cognitiva. Deocamdata, oamenii de stiinta pot continua saproiecteze experimente care sa explice senzatia de deja vu, dar nu se poate spune cu exactitate care este originea sa.
Creierul îsi verifica sistemul de memorie
Cercetatorii au o noua explicatie pentru fenomenul de deja vu. Akira O’Conner, de Universitatea din St. Andrew, a explicat cum fenomenul de „deja vu” este doar o metoda prin care creierul uman isi verifica sistemul de memorie.
O’Conner si colegii sai au dezvoltat o tehnica de declansare artificiala a fenomenului de deja vu. Pentru a obtine acest lucru, echipa le-a prezentat participantilor la un studiu o serie de cuvinte inrudite, fara a dezvalui cuvantul care le leaga intre ele.
De exemplu, in cadrul unui test, echipa a oferit cuvintele ‘pat’, ‘perna’, ‘vis’ si ‘noapte’ fara a oferi si termenul ‘somn’.
Pentru a fi siguri ca participantii nu au auzit si cuvantul ‘somn’, cercetatorii i-au intrebat pe participanti daca au auzit un cuvant care incepe cu litera „s”, acestia negand afirmatia.
Mai tarziu, cand au fost intrebati ce cuvinte le-au fost prezentate, majoritatea au avut tendinta sa spuna ca au auzit si cuvantul somn.
Utilizand rezonanta magnetica functionala, echipa a observat ca atunci cand fenomenul de deja vu apare, cea mai activa parte din creier nu este cea legata de memorie, cum ar fi hipocampusul, ci zona frontala care este implicata in luarea deciziilor.
Dupa cum crede si O’Conner, aceasta regiune frontala monitorizeaza modul in care amintirile noastre sunt reluate.
Blocat într-o bucla temporara?
Henry Deacon, fizician, a lucrat la mai multe proiecte clasificate strict secret sau asa numitele proiecte negre.
El a fost printre primii specialisti care a vorbit despre calatoriile spatio-temporale, porti ale stelelor, arme climatice, despre testele care au realizat adevarate rupturi în spatiu-timp.
El a colaborat la proiectul Shiva Nova în cadrul caruia au fost utilizate baterii laser gigant cu ajutorul carora au realizat reactii de fuziune care au generat rupturi în spatiu-timp si trecerea într-un univers paralel.
Înainte de Big Bang, spatiul si timpul nu au existat. Dupa ce a fost creat Universul, materia si gravitatia au creat spatiul si timpul care sunt structurate precum o pânza formata dintr-un numar imens de filamente, numite si bucle.
Henry Deacon afirma ca exista posibilitatea ca o persoana sa ramâna blocata într-o astfel de bucla, câteva secunde, si atunci apare fenomenul de deja vu.
Exista si cazuri mai complicate, în care persoana ramâne blocata, prizoniera, o perioada mai mare de timp. Este cazul unui tânar care a ramas blocat într-o bucla timp-spatiu timp de 10 ani.
Senzatia de deja-vu persista, iar medicii l-au suspectat ca ar putea sa aiba probleme legate de activitatea neurologica. Analizele medicale nu au demonstrat existenta unor disfunctionalitati neurologice.
Fizicianul Michio Kaku sustine ca tânarul are capacitatea de a trece într-un alt univers, unde a ramas blocat, întoarcerea ne mai fiind posibila. Sentimentul de deja vu, care în mod normal poate sa dureze câteva secunde, a scapat de sub control.
Fenomenul de deja vu ramâne o necunoscuta pentru lumea stiintifica. Michio Kaku sustine ca este un fel de alunecare într-un alt univers. El sustine ca Universul este un fel de radio care are mai multe frecvente.
Oamenii sunt adaptati la frecventa realitatii noastre. Universurile interactioneaza din când în când, iar fenomenul de deja vu este o fereastra spre un alt univers.
Deja vu si alte senzatii misterioase
Cel putin o data în viata, multi dintre noi am trait fenomene stranii pe care stiinta moderna nu le poate explica. Va prezentam câteva dintre acestea.
Deja vu
Este senzatia pe care o avem atunci când ceea ce se întâmpla pentru prima oara ne este familiar. Subiectul are senzatia ca, într-un trecut mai apropiat sau mai îndepartat, a trait un eveniment identic.
Deja vecu
De aceasta data, sentimentul ca ai trait acel eveniment este mult mai puternic. Detaliile sunt mai bine stabilite. Poti recunoaste sunete, mirosuri. Legatura se stabileste în raport cu timpul.
Deja visite
Implica cunoasterea amanuntita a unui loc. Cu toate ca nu ai fost niciodata în acel loc, cunosti foarte multe amanunte despre el. Legatura se stabileste în raport cu spatiul.
Deja senti
Este sentimentul pe care îl ai cu privire la trairile tale, sentimentele tale, despre care ai senzatia ca le-ai mai trait într-o perioada anterioara.
La polul opus, sunt situatii la fel de inexplicabile, în sensul ca le-am trait si nu le mai recunoastem.
Jamais vu
Este o situatie greu de explicat, în care subiectul nu recunoaste ceea ce în viata lui se repeta constant. Întâlnesti o persoana de mai multe ori si nu o recunosti. Calatoresti într-un loc de mai multe ori si acesta îti este complet necunoscut.
Presque vu
Senzatia se traduce prin aproape vazut. Este vorba despre un sentiment puternic de revelatie care nu se produce niciodata.
Treppenwitz
Sunt momente în care ai în minte o replica geniala sau te gândesti la o solutie geniala, care, din pacate, nu sunt aplicate în momentul potrivit. Ramâi cu regretul ca nu ai vorbit sau nu ai actionat atunci când trebuia.
Capgras
Este iluzia în care subiectul crede ca un membru al familiei, un prieten, au fost înlocuiti cu alte persoane.
Fegoli
Este iluzia în care mai multi oameni sunt unul singur. Aceeasi persoana apare deghizata în mai multe ipostaze, în acelasi timp în mai multe locuri.
Prosopagnosia
Este situatia în care subiectul nu-si recunoaste membrii familiei sau obiecte familiare.
Amintiri din vieti paralele?
Memoria semantica ne ajuta sa ne reamintim lucruri pe care le-am citit, învatat. De exemplu, capitala României este Bucuresti. Memoria episodica este o calatorie într-un timp mental. Memoria episodica s-ar putea sa tina de o viata anterioara, în care am vazut anumite lucruri sau am cunoscut persoane.
Alti specialisti sustin ca acest fenomen tine de un univers paralel, care se interpune cu lumea noastra. Traim în doua universuri paralele si uneori, se interpun anumite secvente. Este celebru cazul psihiatrului Carl Gustav Jung, care aflându-se în fata unui tablou a avut o revelatie.
El a sustinut ca hainele si pantofii barbatului din tablou i-au apartinut într-o viata anterioara. Putem sa punem la îndoiala spusele unuia dintre cei mai mari oameni de stiinta ai secolului al XX-lea? Oamenii de stiinta sustin ca, exista un deja vizitat, un deja simtit, trait si ascultat.
Paradoxal, exista si situatia în care o persoana intra într-un loc familial, casa sa, sau familiar, acesta nu a recunoscut nimic din mediul ambiant. Au fost cazuri în care, anumite persoane nu si-au recunoscut membrii familiei.
Senzatia de deja vu nu dureaza mai mult de 30 de secunde. Freud a explicat aceste senzatii. Inconstientul înmagazineaza aceste imagini, care poate vin dintr-o viata anterioara.
Cercetatorii olandezi au lansat o alta teorie, conform careia memoria este o holograma, care creaza imagini tridimensionale, care vin dintr-o viata anterioara.
Emisfera stanga a creierului este responsabila de crearea senzatiei de deja vu, emisfera care înmagazineaza si lanseaza aceste senzatii. Medicina nu a dat înca raspuns la visele pe care le au copiii. De regula, acestia au în timpul somnului, sentimentul ca zboara. Ei au prezentat în detaliu aceasta stare, care se aseamana cu starea pilotilor din timpul zborului.
Noua teorie lansata de specialisti este cea legata de vieti paralele în spatii paralele. Putem trai simultan în mai multe spatii paralele? Este o provocare la care asteptam raspuns.
Referinte
Tip-of-the-tongue states and related phenomena. Ed. Bennett L. Schwartz and Alan S. Brown. Cambridge University Press. New York, NY 2014. http://www.cambridge.org/gb/academic/subjects/psychology/biological-psychology/tip-tongue-states-and-related-phenomena?format=HB
