Deschidem o serie de articole despre geografia Romaniei cu o zona de o frumusete salbatica:Valea Beusnitei.
Cascadele de pe valea Beusnitei
Beusnita este un rau situat in bazinul hidrografic al Nerei .Daca despre Cheile Nerei s-a scris ,pe buna dreptate ,ca reprezinta unul dintre cele mai spectaculoase si mai salbatice sectoare de chei din Romania ,despre firavul firicel al Beusinitei se aminteste prea putin ,desi intra in titulatura unuia dintre cele mai pitoresti si mai interesante parcuri nationale ale tarii:”Cheile Nerei-Beusnita”!
Declarata arie protejata de interes national in anul 2000 ,cu o suprafata de 36.758 ha,acest spatiu din sudul Muntilor Aninei prezinta un relief spectaculos ,influentat de prezenta calcarelor in care Nera ,Minisul si afluentii lor si-au sculptat vai adanci si inguste,adesea cu aspect de veritabile chei ,care ,in cazul Nerei ,sunt considerate printre cele mai salbatice si mai spectaculoase din Romania .De altfel ,acest complex carstic face parte dintr-un sistem care acopera suprafata mult mai mare din Muntii Banatului ,reprezentand una dintre cele mai dense areale cu relief exo-si endocarstic de pe teritoriul Romaniei.Elementul central de atractie al parcului este reprezentat de cheile deosebit de meandrate pe care raul Nera si le-a sculptat la contactul muntilor Aninei cu cei ai Locvei ,intr-un extins platou calcaros.De altfel ,intregul ansamblu al formelor de relief este dominat de varietatea formelor calcaroase si carstice in care abrupturile si crestele calcaroase stau alaturi de pesteri si avene,izbucnirile si cascadele sunt frecvent intalnite ,iar lacurile carstice isi fac si ele simtita prezenta prin culori incredibil de frumoase.
Voaluri si panze de apa
Afluentul Nerei ,Beiul,include in bazinul sau Cascadele Beusnitei ,ce impresioneaza nu atat prin inaltime,cat mai ales prin bogatele depuneri de travertin,dar si prin microformele create in crusta acestor depuneri in decursul timpului .Imbracate in verdele muschilor iubitori de apa ,inconjurate de florile viu colorate ale verii care se strecoara prin desisul foioaselor ce acopera calcarele intunecoase ,Cascadele Beusnitei sunt dispuse in trei trepte principale ,peste care apele bogate in calcar se arunca navalnic ,cel mai adesea despletite in suvoaie lichide fine.
Daca de obicei se recomanda admirarea cascadelor dupa ploaie sau la topirea zapezilor ,in cazul celor ale Beusnitei parca frumusetea detaliilor crustelor de travertin este mai atragatoare cand apele curg normal ,fara a fi alimentate de ”apa cerului ”cum o numesc localnicii.In plus,cazand din treapta in treapta ,apele micului parau se grabesc spre intalnirea cu apele minunatului lac carstic Ochiul Beului ,cu o suprafata de 284 metri patrati si o adancime maxima de 3,6 m ,aflat la confluenta Beiului cu Beusnita.
Am putea sa dam frau liber imaginatiei si sa folosim frumoasa limba romana pentru a continua descrierea acestui colt de rai ,dar este mai bine sa lasam fotografiile sa vorbeasca.
sursa bibliografica:Terra Magazin
