Luna ianuarie, care tocmai s-a încheiat, a fost marcata de descoperirile unor fenomene spatiale misterioase, dar si de scoaterea la iveala a unor marturii arheologice sau tehnologice.
Stirea lunii ianuarie privitoare la galaxia noastra a fost ca cercetatorii de la NASA au descoperit un fenomen de-a dreptul misterios si anume o gaura uriasa la nivelul coroanei Soarelui, undeva, spre Polul Sud al stelei. E vorba de fapt despre o pata solara de dimensiuni mai neobisnuite în comparatie cu cele observate în mod constant de-a lungul deceniilor.
Descoperirea este spectaculoasa, însa lucrurile se complica mult atunci când sunt cautate cauzele acestui fenomen natural. Cercetatorii recunosc ca deocamdata cauzele producerii acestei gauri coronale nu se cunosc cu exactitate, ceea ce da frâu liber supozitiilor de tot felul. Teoria celor de la NASA este ca astfel de fenomene ar fi provocate de particule care se disperseaza de la suprafata Soarelui cu viteze foarte mari, de peste 800 de kilometri pe ora (?). Imprecizia cauzelor este compensata de observatiile, arhicunoscute, conform carora „gaurile negre” din coroana solara pot avea un impact direct asupra Pamântului, putând provoca fenomene precum aurore boreale sau australe pe Terra sau furtuni geomagnetice. Dar asta nu e tot atunci când vorbim despre Sistemul nostru Solar. Potrivit unor cercetatori britanici si spanioli, Sistemul nostru Solar ar putea contine alte doua planete, pe lânga zestrea cunoscuta. Sa o spunem totusi de la început: este vorba despre o deductie, nu despre o realitate.
Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie observând traiectoria neasteptata a unor obiecte aflate în spatele planetei Neptun. Mai exact, cercetatorii îsi bazeaza teoria pe studierea comportamentului orbital al unui numar de peste zece obiecte transneptuniene extre-me. Acestea ar prezenta „parametri orbitali neasteptati(…), care lasa sa se înteleaga ca forte invizibile le altereaza traiectoria orbitala”, dupa cum explica astrofizicianul Carlos de la Fuente Marcos de la Agentia de informare stiintifica spaniola SINC. Ramânând în aria spatiala, largind însa observatiile, sa amintim si o alta descoperire recenta, referitoare la galaxia noastra.
Cu ajutorul telescopului Kepler a fost descoperit cel mai vechi sistem planetar din Calea Lactee. Botezat Kepler-444, sistemul se afla la 117 ani-lumina de Pamânt si este format dintr-o stea pitica portocalie – cu 25% mai mica decât Soarele si, prin urmare, mai putin calda – în jurul careia se rotesc cinci planete, al caror diametru variaza între 0,4 si 0,7 din diametrul Terrei. Sistemul Kepler-444 s-a format în urma cu 11,2 miliarde de ani, adica la 2,4 miliarde de ani dupa Big Bang (daca admitem ca aceasta Explozie Initiala a avut loc acum 13,6 miliarde de ani, un lucru cu care nu toti astrofizicienii sunt de acord). Când au aparut Pamântul si întregul nostru Sistem Solar, în urma cu 4,5 miliarde de ani, Kepler-444 avea o vârsta venerabila.
Controversatele gaze de sist
Despre tehnologia fracturarii hidraulice sau a gazelor de sist s-a vorbit mult în ultimii ani, fanii acesteia mizând pe beneficiile unei productii de gaze neconventionale, în vreme ce adversarii s-au oprit la efectele nedorite asupra mediului înconjurator. Confruntarea a avut loc si în tara noastra, dar acum noi studii vin sa atraga atentia asupra acestei tehnologii „cu doua fete”. Astfel, un studiu publicat la începutul lunii ianuarie de revista Bulletin of the Seismological Society of America a ajuns la concluzia ca fracturarea hidraulica se afla la originea unei serii de cutremure care s-au înregistrat în Ohio în martie 2014 – cinci seisme între 2,1 si 3 grade pe scara Richter.
Seismele au coincis cu operatiunile de fracturare hidraulica pe care compania Hilcorp Energy le-a realizat la puturile de petrol si gaze situate la mai putin de un kilometru distanta de oras. Cercetatorii de la Miami University din Ohio, care au analizat datele seismologice ale retelei Earthscope Transportable Array, au ajuns la concluzia ca aceste operatiuni au dus la activarea unei falii pâna atunci necunoscute. Ei au descoperit ca, în perioada 4-12 martie, în zona Poland s-au înregistrat 77 de seisme de 1 si 3 grade – cel cu magnitudinea de 3 a fost simtit de populatie la 10 martie – care au coincis cu fazele specifice de stimulare a fracturarii hidraulice.
Departamentul pentru Resurse Naturale (ODNR) din Ohio a solicitat, în consecinta, sistarea imediata a lucrarilor realizate de Hilcorp. Iata ca, daca pâna acum disputa era mai mult politica, inclusiv în tara noastra, datele stiintifice recente vin sa confirme ceea ce si alti cercetatori, din alte tari decât SUA, au declarat în ultimii ani.
O regina necunoscuta si ramasitele lui Cervantes
Si în domeniul arheologiei, luna ianuarie s-a dovedit generoasa pentru cercetatori. Mai întâi, o echipa de arheologi cehi a anuntat descoperirea mormântului unei regine necunoscute pâna în prezent, Khant Kaous III, cum se numeste ea, sotia unui faraon egiptean care a domnit în urma cu 4.500 de ani. Aceasta descoperire ar putea sa clarifice unele aspecte necunoscute ale celei de-a V-a dinastii care, împreuna cu cea de-a IV-a dinastie, a fost martora a construirii primelor piramide. Mormântul, care dateaza probabil de pe la mijlocul celei de-a V-a dinastii (2494-2345 i.Hr.), se gaseste la sud-est de Cairo, în situl Abou Sir, care cuprinde mai multe piramide din acea perioada. Întrucât mormântul este în complexul funerar a lui Neferefra, se poate presupune ca regina (înmormântata acolo) ar fi fost sotie a acestui faraon din cea de-a V-a dinastie.
Un alt succes al lunii trecute este descoperirea în Cipru a unei amulete stravechi, cu doua fete, care contine o inscriptie de 59 de litere în limba greaca, al caror mesaj se citeste la fel atât de la stânga la dreapta, cât si de la dreapta la stânga (un palindrom, cum se numeste). Amuleta se pare ca are o vechime de aproximativ 1.500 de ani. Una dintre fetele amuletei contine palindromul, iar pe cealalta fata se afla câteva reprezentari, printre care si cea a unei mumii, probabil o imagine a zeului egiptean Osiris întins într-o barca, si o reprezentare a lui Harpocrate, zeul copil al linistii, asezat pe un scaunel, acoperindu-si gura cu mâna dreapta. Harpocrate este de fapt zeul egiptean Horus, fiul lui Isis si Osiris, care a fost adoptat în mitologia elena dupa cucerirea Egiptului de catre Alexandru Macedon. Ciudat este ca pe amuleta se regaseste si o reprezentare a unei creaturi mitologice denumite cynocephalus (un om cu cap de câine), care imita gestul lui Harpocrate de a-si acoperi gura cu mâna. Mesajul palindromului de pe cealalta parte a amuletei se traduce cam asa: Iahweh este cel ce poarta numele secret, leul lui Re pazeste (sau este pazit în) templul sau.
În fine, aflam si despre o descoperire care ar putea avea conotatii literare si o legatura cu marele scriitor spaniol Miguel de Cervantes, autor al celebrului roman Don Quijote, de la a carui moarte se vor împlini 400 de ani în 2016. Cercetatorii au descoperit pe capacul unui sicriu din biserica Trinitarias din Madrid doua simple initiale: „MC”. Suficiente pentru a-i pune pe jar pe arheologi si pe oamenii de litere, deopotriva. Ipoteza lor este ca aceste initiale ar putea reprezenta dovada ca în sicriul respectiv se afla ramasitele pamântesti ale marelui scriitor spaniol. În lunile ce vor veni, echipe de oameni de stiinta vor continua excavarea si analizarea osemintelor si a obiectelor aflate în nisele si mormintele din cripta în care a fost gasit capacul de sicriu purtând initialele „MC”, în speranta ca banuielile lor s-ar putea adeveri.
Revista Magazin
