Muntii Ural, granita dintre doua continente

Lantul muntos Ural si mai ales partea sa centrala este de multa vreme una dintre cele mai importante regiuni industriale ale Rusiei. Resursele minerale diverse (peste 10.000 de zacaminte) au favorizat dezvoltarea industriei. La sfarsitul secolului al XX-lea, a fost descoperit si alt atu al Muntilor Ural: natura lor minunata. A inceput sa se dezvolte turismul, care profita printre altele de pe urma numeroaselor cai navigabile.

Diversitatea polulatiilor de aici este asemanatoare cu cea din Muntii Caucaz. Limbile vorbite in Ural fac parte din grupurile fino-ugrica si samoedica. Toate se trag dintr-o limba uralica primordiala si au suferit modificari ca urmare a migratiei popoarelor.

Tezaurul Rusiei 

Lista bogatiilor naturale care se gasesc in Ural aminteste de tabelul periodic al elementelor. Predomina aici exploatarea minereului de fier, a cuprului si a nichelului, urmate de huila, lignit, petrol, gaze naturale, bauxita, aur, pietre pretioase si semipretioase. Spre deosebire de alte regiuni mai estice ale Rusiei, avantajul principal prezentat de regiunea Ural il constituie sistemul bine dezvoltat de comunicatie: artere navigabile si linii de cale ferata. Din acest motiv, Uralul Central este unul dintre cele mai importante centre ale industriei grele rusesti.

Capitala Muntilor Ural si totodata un important nod de legatura intre Europa si Asia este Ekaterinburg. Orasul a fost intemeiat in 1721 de Vasili Tatiscev. Comunistii l-au rebotezat Sverdlovsk si l-au transformat intr-un insemnat centru industrial, care numara in prezent 1.308.000 de locuitori. In 1918, orasul a fost martorul unor evenimente dramatice: din luna mai, in casa unui negustor a fost intemnitat tarul detronat al Rusiei, Nicolae al II-lea Romanov, imreuna cu familia. La 17 iulie 1918,  bolsevicii au organizat o executie, asasinandu-i pe tar si familia acestuia.

Printre cele mai mari orase din regiunea Ural se numara, alaturi de Ekaterinburg, Magnitogorsk, Perm, Ufa si Celeabinsk, in apropiere de care se pare ca s-ar fi aflat unul dintre poligoanele de testare a armelor nucleare bine pazite ale Uniunii Sovietice.

Inainte de locul in care incepe Siberia

Numele de Ural este purtat atat de un lant muntos, cat si de un fluviu cu lungimea de 2428 km: acesta curge prin partea sudica a muntilor si se varsa in Marea Caspica. Muntii si fluviul alcatuiesc granita dintre Europa si Asia. La est de Volga se termina Campia Europei de Est, iar terenul incepe sa castige treptat in altitudine catre lantul Ural, ai carui versanti estici coboata abrupt catre Campia Siberiei de Vest. Aceasta reprezinta una dintre cele mai intinse zone de ses de pe glob: patrunde adanc in interiorul continentului asiatic, pana la Enisei.

Lantul muntos Ural masoara 2500 km: el se intinde de la Marea Kara la nord (unde, in Peninsula Iugorsk, prelungirea sa o constituie lantul Pai-Choi) pana la Campia Precaspica in Kazahstan. Sistemul muntos Ural este divizat in cinci parti: Uralul Polar (de la nord la izvoarele raului Khulga),Uralul Subpolar (de la raul Sciugor), Uralul de Nord (de la Muntele Oslianka), Uralul Central (de la raul Ufa) si Uralul de Sud. Cel mai inalt varf din Ural este Narodnaia (1895 m) in Uralul Subpolar, unul dintre putinele piscuri care depasesc 1500 metri.

Formele de vegetatie din Ural cuprind o zona de tundra in regiunile polare, mai departe spre sud apare taigaua, apoi padurile de foioase, iar la sfarsit stepele.

Din Ural izvorasc numeroase ape curgatoare printre care Kama, care se varsa in Volga.

Lantul muntos Ural este traversat de calea ferata transsiberiana. Aceasta este principala artera de transport a Siberiei si totodata cea mai lunga linie de cale ferata din lume: are 9259 km lungime si uneste Moscova cu orasul Vladivostok. Pe o distanta de 1777 km serpuieste de-a lungul granitei Europei, marcata printr-o columna de piatra in partea sudica a rutei.