A patra revolutie industriala se naste sub ochii nostri
Daca prima revolutie industriala s-a nascut în Marea Britanie acum aproape 250 de ani, cea de-a Patra Revolutie Industriala se naste chiar sub ochii nostri. Când aruncam o privire cu câteva secole în urma vom vedea ca lumea a cunoscut prima revolutie industriala o data cu inventarea masinii cu aburi si a echipamentelor de productie mecanica în anul 1784, în Marea Britanie. A doua revolutie industriala s-a petrecut cu aproape o suta de ani mai târziu, în 1870, atunci când a început distributia electricitatii, diviziunea muncii si productia de masa. Dupa alti aproape o suta de ani, în 1969, cea de-a treia revolutie industriala, moment care coincide cu aparitia electronicii, IT-ului si a productiei automatizate.
În fine, dupa patru decenii, începând din anul 2010, expertii vorbesc despre ce-a de-a patra revolutie industriala, cea a sistemelor cyber-fizice, cum ar fi industria computerizata, robotii casnici, Internetul Lucrurilor, transportul automat, ingineria medicinala (virusii programabili, de exemplu), mai exact, implicarea Inteligentei Artificiale (AI) în viata si economia de zi cu zi.
Presedintele executiv si fondator al World Economic Forum, Klaus Schwab, sustinea la Forumul Davos din ianuarie 2016 ca „umanitatea nu a mai trait niciodata un astfel de moment de maxima promisiune, dar si de maxima amenintare”. Schwab sustinea tot atunci ca „ne aflam în pragul unei revolutii tehnologice care va transforma fundamental felul în care traim, muncim si interactionam unii cu ceilalti. Participarea la aceasta A Patra Revolutie Industriala trebuie sa fie integrata si comprehensiva, multilaterala, implicând astfel toate ramurile de manifestare globala a umanitatii, de la sectoare publice si private la cele academice si societatea civila”.
Traim si experimentam astazi posibilitatea netarmuita a miliarde de oameni de a fi conectati instantaneu de echipamente mobile, cu o putere de procesare a informatiei fara precedent, cu o capacitate de stocare a informatiei fara comparatie cu epocile trecute, cu un acces la cunoastere fara limite. „Iar aceasta posibilitate este într-un proces exponential de multiplicare întretinut de recentele descoperiri tehnologice în domenii precum inteligenta artificiala, robotica, „internetul lucrurilor”, autovehicule autonome, imprimarea 3-D, nanotehnologie, biotehnologie, stiinta materiei, stocarea energiilor si informatica cuantica”.
Deja, inteligenta artificiala (IA) e printre noi, de la masini care se conduc singure si drone, pâna la asistenta virtuala, programe de traducere sau softuri de tranzactionare si investitie. „Anii recenti au adus cu sine progrese impresionante în dezvoltarea IA, favorizate de cresterea vertiginoasa a puterii computerelor si de volumul vast de date si informatii aflat la dispozitie, de la programe utilizate pentru a descoperi si genera noi formule farmaceutice pâna la algoritmi utilizati în identificarea si configurarea intereselor si modelelor noastre culturale.
Între timp, zi de zi tehnologiile digitale de fabricare interactioneaza cu lumea biologica. Inginerii, designerii si arhitectii pun într-o singura reteta elemente ale tehnologiilor digitale, ale lumii tehnologice si ale biologiei sintetice, într-un pionierat care produce de fapt o simbioza între microorganismele ce ne înconjoara, propriile noastre fiinte, produsele pe care le consumam si chiar cladirile în care locuim”.
O cantitate gigantica de informatii
Cantitatea de informatie care se foloseste astazi, si este procesata, este într-adevar fara precedent. Dupa un raport recent al Cisco informatiile generate de aparatele din categoria Internetul Lucrurilor (IL) va atinge 500 ZB (zettabytes) pe an pâna în 2019. Asta înseamna ca avansul tehnologic va trebui sa faca fata acestei provocari mai ales în vederea prelucrarii unui asemenea gigantic volum de date care vine dinspre sistemele de business, dinspre retelele de socializare, tehnologiilor portabile sau a aplicatiilor mobile.
Dar dincolo de preluarea acestui volum de date, mai trebuie spus ca toate aceste informatii despre orice sunt înregistrate, stocate, analizate, apoi împartasite si analizate înca o data. Asadar, volumul acela urias de date de care vorbea raportul Cisco poate ajunge în mâini pe care nu le cunoastem, ele putând fi traficate în interese mai mult sau mai putin obscure, acesta fiind un aspect despre care se vorbeste mai putin si care poate fi plasat la capitolul pericolelor aduse de cea de-a patra revolutie industriala.
Mai departe, ramânând la capitolul pericole, sa mai amintim ca aceasta Revolutie „ar putea genera o si mai mare inegalitate, mai ales din cauza puterii sale de a sfarâma piata globala a muncii asa cum o cunoastem azi (fapt sustinut de economistii Erik Brynjolfsson si Andrew McAfee). Pe masura ce automatizarea substituie munca de-a lungul si de-a latul întregii economii, înlocuirea oamenilor de catre masini si roboti poate exacerba prapastia dintre câstigurile capitalului si câstigurile fortei de munca”.
Epoca Robotilor
În raportul „Viitorul locurilor de munca” prezentat la forumul economic mondial din ianuarie 2016 se pomenea faptul ca „dezvoltarea spectaculoasa a tehnologiei va face ca în urmatorii ani, peste 7,1 milioane de locuri de munca sa fie acoperite de roboti, cele mai afectate tari urmând sa fie Australia, China, Franta, Germania, India, Italia, Japonia, Marea Britanie si SUA”. Epoca Robotilor va aduce în acelasi timp, dupa estimari, si efecte pozitive, „urmând sa fie create 2,1 milioane de noi locuri de munca în industriile care au legatura cu tehnologia, de la inginerie, computere pâna la arhitectura etc”.
Dar, atrage atentia Klaus Schwab, fondatorul World Economic Forum, „fara identificarea unor masuri urgente si bine definite pentru a reorienta forta de munca catre alte activitati si profesii, guvernele se vor confrunta în viitor cu o criza a somajului si o crestere a inechitatii sociale, cu grave consecinte”. Iar experti de la Kaspersky Lab declarau într-un raport privind viitorul tehnologiei, ca „în urmatorii 30 de ani, este posibil ca populatia globala sa includa atât miliarde de oameni, cât si miliarde de roboti, acestia din urma având ca sarcina sa sustina aproape toata munca dificila de rutina”.
Alexander Gostev, expert în cadrul Kaspersky Lab, lanseaza chiar ideea ca barierele dintre roboti si oameni vor fi neclare în viitor pentru ca „oamenii vor lucra pentru a îmbunatati software-ul robotilor si industria IT va fi necesara tuturor companiilor care vor dezvolta programe pentru roboti, iar robotii vor prelua toate activitatile din casele inteligente în care vor locui oamenii”. Asadar, intram încet-încet în cea de-a Patra Revolutie Industriala cu aceleasi temeri cu care priveau oamenii si prima Revolutie Industriala care a debutat o data cu aparitia motorului cu aburi în 1784 si care a stabilit ritmul de dezvoltare economica a umanitatii.
