Fostele insule Ellice
Este un fapt general acceptat ca insulele care apartin statului contemporan Tuvalu au fost colonizate de polinezieni in preajma anului 400. 
Locuitorii de pe vechiul continent au aflat de existenta lor mult mai tarziu.
In anul 1568 navigatorul spaniol Alvaro de Mendana y Neira a descoperit insula Nui si, la scurt timp dupa aceasta, Insula Niulakita. In secolul al XIX-lea, arhipelagul era deja vizitat de numerosi vanatori de balene, comercianti si negustori de sclavi.
In anul 1892, Anglia a transformat in protectorat Insulele Ellice, nume sub care era cunoscut in trecut Arhipelagul Tuvalu. In anul 1916, aceste insule au devenit colonie britanica impreuna cu Insulele Gilbert (statul independent contemporan Kiribati) situate mai departe spre nord.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Insulele Ellice au fost o importanta baza militara americana, folosita in lupta impotriva japonezilor. Din aceasta perioada dateaza unicul aeroport existent in Tuvalu.
In anul 1978, Tuvalu si-a castigat independenta. Polinezienii de pe fostele Insule Ellice au refuzat sa intemeieze un stat comun cu melanezienii de pe Insulele Gilbert. Aceste preferinte au fost indicate in mod clar de rezultatele referendumului desfasurat in anul 1974.
Numele ales de localnici pentru statul lor poate starni mirarea: Tuvalu inseamna in limba polineziana „opt insule”.
De ce opt, din moment ce arhipelagul este alcatuit din noua insule si atoli? Oare cel care a ales acest nume nu aflase de existenta celei de a noua insule?
Tuvalu, aproape cel mai mic stat din lume
Suprafata totala a celor noua insule si atoli care alcatuiesc Tuvalu masoara peste 25 km².
Aceasta intindere este similara cu cea ocupata de centrul unui oras european de marime mijlocie (numai trei state sunt mai mici decat Tuvalu: Vatican, Monaco si Nauru-un alt stat insular din Oceanul Pacific).
Cine depaseste Noua Guinee si isi continua calatoria mai departe spre est patrunde in universul neobisnuit al insulelor Pacificului. In aceasta zona se afla Tuvalu, un lant de atoli care se intinde pe o distanta de aproape 500 de kilometri, de la nord-vest catre sud-est.
Deoarece atolii sunt separati de ecuator prin numai cateva sute de kilometri, locuitorii statului Tuvalu sunt rasfatati tot timpul anului de soarele generos al tropicelor.
Tuvalu are o populatie de numai 10.000 de persoane. Aceasta cifra pare incredibil de mica, dar nu trebuie uitat faptul ca Tuvalu masoara doar 25,6 km². Totodata, arhipelagul se numara printre cele mai dens populate state de pe glob, iar toate insulele care intra in componenta sa sunt locuite.
In Arhipelagul Tuvalu se poate ajunge numai cu avionul: aeroportul se gaseste pe Funafuti, atolul principal. De aici, se calatoreste cu vasul catre restul atolilor si insulelor. Vilegiaturistii nu se pot rataci pe Funafuti: aici exista numai doua hoteluri.
Tuvalu, care se confrunta cu probleme economice, se concentreaza pe dezvoltarea turismului, incercand sa atraga in tara investitori din strainatate.
In afara de pescuit, sursa principala de venituri a locuitorilor insulelor este, in prezent, cultivarea cocotierilor. Acestia se cresc in principal in scopul obtinerii coprei. Miezul de nuca de cocos care contine grasime in proportie de pana la 70% este materia prima din care se face untul de cocos, substanta indispensabila in producerea glicerinei si a rasinilor sintetice. 
Mai este folosit ca grasime alimentara si in productia de lumanari si de sapun.
Problema principala este ca Tuvalu ar putea disparea in scurt timp de pe suprafata pamantului.
Cel mai inalt punct din arhipelag se afla la o inaltime de numai cinci metri deasupra nivelului marii, iar peste aproximativ 50 de ani, inaltarea oceanului poate determina scufundarea teritoriului statului. In anul 2001, guvernul din Tuvalu a solicitat ajutor Australiei in identificarea unui loc unde ar putea fi eventual stramutat statul.
