Algele produc cea mai mare cantitate de oxigen de pe Pamant.
Oxigenul este un produs secundar al algelor rezultat din procesul de fotosinteza. Cantitatea de oxigen produsa de alge este mai mare decat cea sintetizata de toti copacii si de toate plantele adunate la un loc.
Algele putrezite constituie, de asemenea, principala particula care duce la nasterea petrolului si gazelor.
Algele elibereaza oxigen ca produs secundar al procesului de fotosinteza. Alga verde-albastruie sau cyanobacteria (de la cuvantul grecesc kyanos-„albastru-verzui”) este cea mai veche forma de viata de pe Pamant, descoperita in fosile care dateaza de 3,6 miliarde de ani.
Clasificarea algelor a fost un subiect controversat, oamenii de stiinta penduland intre plante si bacterii. Ele au fost integrate in cele din urma in categoria bacteriilor, in regnul Monera (de la cuvantul grecesc moneres-„singur”, referindu-se la structura lor unicelulara).
O specie de alga, spirulina, contine de 20 de ori mai multe proteine decat boabele de soia. Contine 70% proteine (spre deosebire de carnea de vita, care contine 22%), 5% grasime, o gama impresionanta de vitamine si minerale, concentratia de colesterol fiind 0. De aceea, spirulina se bucura de o popularitate din ce in ce mai mare.
Ea contribuie, de asemenea, la intarirea sistemului imunitar, catalizand sintetizarea de interferoni-proteinele soldati din prima linie defensiva a organismului care ne apara de virusi si distrug celulele canceroase.
Bebeficiile spirulinei pentru sanatate si nutritie au fost cunoscute cu secole in urma de azteci, de africanii din sudul Saharei, dar si de pasarile flamingo.
Importanta algelor in viitor consta in faptul ca ele pot fi cultivate pe un pamant nefertil, folosind si recicland apa salcie. Recoltele de alge nu provoaca eroziunea solului, nu au nevoie de ingrasaminte sau pesticide si improspateaza atmosfera mai mult decat orice alta planta.
