Nasterea Imperiului German
Razboiul franco-prusac, desfasurat intre 19 iulie 1870 si 10 mai 1871, a avut consecinte foarte importante pentru configuratia politica a Europei secolului XIX. S-a format Imperiul German, condus de kaiserul Wilhelm I de Prusia, iar Franta din imperiu a devenit republica, pierzand teritorii importante precum Alsacia si Lorena.
Razboiul franco-prusac se intrevedea din cauza puterii crescande a Prusiei. Franta era alarmata pentru ca germanii din Confederatia Nordica Germana (care-l avea pe Otto von Bismarck drept cancelar) si din unele state sudice tindeau sa se uneasca si sa rupa echilibrul militar pe continent. Dar mai exista un mare conflict de interese, si anume posibilitatea ca Spania sa aiba un suveran german. Asta ar fi insemnat o alianta exceptionala si un alt dezechilibru al puterilor in Europa.
Conflict diplomatic
In consecinta, Napoleon al III-lea a cerut garantii ca germanii nu vor trimite un rege in Spania. Dar o neintelegere diplomatica a generat o iritare care s-a soldat cu declansarea razboiului. Regele Prusiei Wilhelm I a avut o intalnire amicala cu ambasadorul francez Vincent Benedetti (iulie 1870), din care a reiesit, in mod eronat ca Franta ar fi fost insultata.
Artizanul intamplarii numite „Telegrama Ems” (Ems fiind o statiune balneara) a fost insa Bismarck. Acesta avea interesul ca fortele unite ale germanilor sa infranga Franta. Si asa s-a si intamplat, planul lui Bismarck mergand ca pe roate. Napoleon al III-lea a declarat razboi Prusiei. A fost o greseala fatala pentru imparat, deoarece Prusia avea aliati puternici in Confederatia Nordica Germana si unele state din sud precum Bavaria, Baden, Wurttemberg si Hesse-Darmstadt.
Puternica alianta germana a obtinut foarte rapid victorii in estul Frantei. Conflictele au culminat cu celebra Batalie de la Sedan (1 septembrie 1870), cand Napoleon al III-lea si armata sa au fost capturati. Imparatul a cazut prizonier. A stat sase luni in custodia germanilor, care apoi l-au eliberat pentru a pleca in exil in Anglia. Franta a devenit iar republica (a treia), iar guvernul condus de Adolphe Thiers a decis continuarea luptelor. Numai ca aliatii germani au asediat Parisul, care s-a predat la 28 ianuarie 1871.
In acelasi timp, Imperiul German este proclamat prin unificarea tuturor germanilor si a prusacilor, sub conducerea imparatului Wilhelm I. Incoronarea s-a facut tocmai in Sala Oglinzilor de la Versailles. Prin tratatul final de pace de la Frankfurt, Franta pierdea o mare parte din teritoriile Alsaciei si ale Lorenei. Totodata, in capitala Frantei s-a nascut Comuna din Paris, revolta sangeroasa impotriva noului guvern.
Dorinta de revansa
Infrangerea Frantei si pierderea unor teritorii alsaciene a nascut in spiritul francez dorinta de revansa. Pe de alta parte, Imperiul German se consolida si puterea sa militara avea sa conduca la declansarea Primului Razboi Mondial.
Dar atunci germanii au fost invinsi de aliatii europeni si SUA, iar imparatul care l-a concediat pe Bismarck, Wilhelm al II-lea, a fost nevoit sa abdice. Alsacia si Lorena treceau iar la francezi, dar Hitler le va lua inapoi in 1940, insa Franta le va recupera din nou la finele celui de-al Doilea Razboi Mondial.
