Multe dintre descoperirile arheologice i-au contrariat pe autorii lor, a facut curioasa comunitatea stiintifica si chiar pe consumatorii de curiozitati. Multe din aceste descoperiri au ramas pana in ziua de azi invaluite in mister. Sferele din Costa Rica sunt un exemplu.
Vestigii ale unei civilizatii apuse
Lumea isi aminteste filmul lui Steven Spielberg din 1981, Indiana Jones si calatorii arcei pierdute. In scena de inceput, o piatra sferica gigantica pica peste Indiana Jones, imagine care trimite la arsenalul povestirilor s.f., atatde gustate de public in anii 70-80. Culmea este ca putini stiaula acea vreme despre existenta cu adevarat a unor sfere uriase din piatra, care poate i-au inspirat si pe producatorii filmului. Caci, intr-adevar, in Costa Rica au fost descoperite asemenea sfere sau „bile”, sau „las bolas” cum le spun cei din partea locului, de fapt, sculpturi in piatra, vestigii din perioada istmo-columbiana, adaugate in 2014 pe lista UNESCO.
Sferele din piatra au fost gasite in 1939 de niste angajati ai unei companii care curatau terenul pentru o plantatie de banane. Atunci, nu mirarea a fost mare, cat curiozitatea. Neintelegand adevarata valoarearheologica si crezand ca in interiorul sferelor de piatra exista aur (visul oricarui muncitor cu ziua), multe dintre acestea au fost aruncate in aer cu dinamita. Dezamagirea a fost uriasa. Era doar piatra si atat. Altele s-au deteriorat in timpul transportului.
Azi, conform datelor furnizate de profesorul John Hoopes, in Costa Rica exista 300 de sfere de piatra. Cea mai mare este in greutate de 16 tone, masurand 2,5 metri, iar cea mai mica nu depaseste marimea unei mingi de baschet.
Daca descoperitorii nu au luat in seama sferele uriase (pentru ca erau doar din piatra), dupa cativa ani, oamenii de stiinta s-au aratat interesati,demarand cercetarile pentru dezlegarea misterului.
Multe intrebari, raspunsuri putine
Primul aspect al misterului este locul de unde vin aceste „bile”, expertii ajungand la ipoteza ca ele provin de la cariera aflata cam la 50 de kilometri de locul descoperirii lor. Un mister este si cel legat de perioada in care au fost fabricate, in acest sens presupunerea este ca undeva prin anii 300-600, adica pe vremea cand nu existau unelte pentru sculptarea lor. Si totusi, ne putem gandi ca unelte pentru fasonarea pietrei existau chiar de pe vremea faraonilor egipteni, in perioada construirii marilor piramide.
Iar cel mai mare mister este legat de utilitatea lor. La ce foloseau? Nu exista cuvinte sau semne gravate pe ele, dar nici documente scrise despre existenta lor. Asta din pricina faptului ca civilizatia celor care le-au creat a disparut, la cativa ani dupa cucerirea spaniola. Partea si mai curioasa este faptul ca nici macar povesti, mituri sau legende despre ele nu exista! Asa ca expertii cred ca este vorba despre sculpturi simbolice (?).
Au fost extraterestrii de vina?
In fata acestor mistere, era inevitabil sa nu apara si varianta extraterestra. Dar, ea nu aduce nici o clarificare a misterului, dimpotriva, adauga alte intrebari inexplicabile. In perioada febrei s.f. din anii 60-80, teoria a fost pusa pe tapet de un scriitor pe nume Erich von Däniken, care a devenit brusc faimos dupa publicarea in 1968 a cartii „Carele zeilor”, o carte in care lansa teoria, imbratisata ulterior si de alti autori, cea a interventiei extraterestre in viata pamanteana, incepand cu perioada preistorica. Argumentele lui pentru sferele din Costa Rica erau caextraterestri, sau o rasa superioara celei terestre, au folositunelte sofisticate (electrice!), pentru sculptarea pietrelor, similare cu cele pe care le folosim azi, si ca indigenii din Costa Rica atribuiau sferele ca fiind create de zei. In teoria lui Däniken, „zeii” erau de fapt extraterestri sositi pe Pamant.
Teoria poate aparea fascinanta pentru unii fani de s.f., dar sa judecam logic, in cadrul acestei teorii: ce extraterestri ar fi calatorit prin galaxii milioane de ani, ar fi descoperit Pamantul(?), ar fi aterizat, ar fi facut niste sfere de piatra, n-ar fi inscriptionat nimic pe ele, macar sa afle lumea peste milenii, pentru ca apoi sa plece prin Univers, la fel de anonimi cum au si sosit? E la fel de absurd ca si povestea cu extraterestrii care fac cercuri in lanurile de grau prin Scotia (dar nu numai)!
Sidaca tot vrem sa avem o imaginatie inflacarata, de ce sa nu presupunem ca sferele, fie ele construite de extraterestri, sunt defapt niste uriase hard discuri, precum cele din laptopurile de azi, dar de o capacitate de sute de miliarde de terabiti, in care sunt inmagazinate toate informatiile Universului! Däniken ar muri de invidie!
Constatari superficiale
Recent, s-a descoperit ca, in afara de Costa Rica, mai exista sfere de piatra uriase siin Europa. Cea mai mare (1,5 m) se afla in satul Podubravlje, in Bosnia si Herzegovina (vezi foto). Deocamdata nu s-au cristalizat explicatii plauzibile despre provenienta acestora, dar in privinta sferelor din Costa Rica, oamenii de stiinta au cateva scurte constatari si cateva presupuneri.
De la inceput, ei au constatat ca nu toate „bilele” din Costa Rica sunt perfect sferice. De la o oarecare departare, asa par, dar observate de aproape ele nu sunt nici perfect slefuite si in plus poarta pe suprafata lor urme de folosire a unor unelte. Primele masuratori au fost facute in anii 1950 de arheologul american Samuel Kirkland Lothrop(1892–1965), el ramanand surprins de varietatea de dimensiuni ale pietrelor (hard discuri de diferite capacitati?). Sferele sunt confectionate din „granodiorit”, o roca dura provenita din lava vulcanica existenta in muntii Talamanca. Expertii sustin ca cioplitorii au ales aceasta roca pentru ca era de forma sferica dela inceput. Pentru finisare si obtinerea formei dorite, cioplitorii s-ar fi folosit de ciocane din aceeasi roca, iar pentru netezire ar fi putut folosi piele de animal sau nisip.
Asadar, ca si in cazul altor descoperiri arheologice, doar constatari si presupuneri mai mult sau mai putin fanteziste, denumite in dictionare, pompos, „teorii stiintifice”.
