Tamam Shud mai este cunoscut si drept una dintre cele mai mari mistere criminalistice din istorie. Cazurile în care o persoana dispare în mod misterios nu mai sunt, din pacate, ceva iesit din comun. Ce se întâmpla atunci când un individ apare de nicaieri iar identitatea lui ramâne un mare semn de întrebare chiar si dupa mai bine de 65 de ani de investigatii?
Straniul caz „Tamam Shud” este unul dintre aceste mistere. Considerat ca fiind unul dintre cele mai mari enigme criminalistice din istorie, „Misterul barbatului din Somerton” (asa cum cazul „Tamam Shud” mai este cunoscut) a reusit sa puna în dificultate doua generatii de detectivi iar multe întrebari fundamentale au ramas fara raspuns si în ziua de astazi.
Cine a fost victima? De ce a fost ucis barbatul? Care este arma crimei? Ce se ascunde în spatele codului descoperit de investigatori?
Misterul barbatului din Somerton
Despre „Tamam Shud” s-au scris romane întregi, s-au întocmit mii de pagini de documentatie si s-au facut nenumarate cercetari si analize. Inutil…
Sa începem cu începutul.
La data de 1 decembrie 1948, la ora 6:30 dimineata, cadavrul unui barbat în vârsta de aproximativ 40-45 de ani a fost descoperit în Somerton, Glenelg, Australia. Victima nu avea asupra ei nici un fel de act de identitate, dar politia a gasit într-un buzunar secret din pantalonii acesteia o bucata de hârtie pe care erau tiparite doua cuvinte: „Tamam Shud”.
În persana veche textul se poate traduce ca „terminat” sau „sfârsit”. Mai târziu s-a dovedit ca acel bilet provenea dintr-o copie extrem de rara a cartii „Rubaiyat of Omar Khayyam,” o colectie de poezii si poeme atribuite lui Omar Khayyám (1048 – 1131), poet, matematician, astronom si filosof persan.
Considerat unul dintre „cele mai mari mistere din Australia”, cazul a fost extrem de mediatizat la acea vreme si a dus la multe speculatii în presa legate de identitatea victimei, evenimentele ce au condus la moartea acesteia, dar si posibila cauza a mortii. Ceea ce parea a fi un cod secret, dar si faptul ca politia nu a putut stabili o cauza a mortii concludenta, nu au facut decât sa accentueze interesul public pentru caz.
Omul care nu exista
Misterul din jurul barbatului neidentificat din Somerton s-a adâncit si mai mult dupa ce autopsia nu a reusit sa stabileasca cauza exacta a mortii iar eforturile politiei locale (ajutati si de catre colegii lor de la Scotland Yard) s-au dovedit inutile în stabilirea identitatii victimei.
Principala cauza a decesului stipulata în timpul investigatiei (dar si dupa terminarea acesteia) a fost otravirea. Cu toate acestea, raportul toxicologic nu a scos la iveala nici o substanta straina în corpul victimei. În plus, conform raportului medicului legist, misteriosul barbat se afla într-o stare perfecta de sanatate la momentul decesului.
Alte intrebari fara raspuns apar la sase saptamâni de la descoperirea cadavrului, când o valiza din piele de culoare maro, ce se presupune ca ar fi apartinut victimei, a fost gasita în gara Adelaide, la mica distanta de Somerton. Cercetarile au aratat ca valiza a fost plasata acolo în jurul orei 11 dimineata, în ziua precedenta crimei.
Desi investigatorii au sperat ca valiza le v-a oferi noi piste, sau cel putin noi indicii cu privire la identitatea victimei, acestia nu au gasit în ea decât câteva haine etichetate cu „Kean”, „Keane” si „T. Keane” (însa nici un purtator al acestor nume nu fusese dat disparut în perioada respectiva) si câteva obiecte de uz personal.
Tamam Shud
Vazând ca toate încercarile de a determina identitatea misterioasei victime au esuat, detectivii au încercat o noua abordare a cazului, concentrându-se mai mult pe biletelul gasit în buzunarul secret din pantalonii victimei.
În 1948, „Rubaiyat of Omar Khayyam” era o culegere de poezii si poeme extrem de populara, iar acest lucru i-a ajutat enorm pe oamenii legii care au facut rapid legatura între textul gasit pe bilet si carte. Însa, surprinzator a fost faptul ca bucata de hârtie nu provenea dintr-un exemplar oarecare al „Rubaiyat of Omar Khayyam” ci provenea dintr-un exemplar extrem de rar al cartii.
Politia a trimis o poza a fragmentului de text catre toate ziarele din tara în speranta ca cineva le va putea furniza mai multe informatii.
Spre norocul lor, asa s-a si întâmplat. La scurt timp, un barbat (al carui nume nu a fost facut public) a predat un exemplar din „Rubaiyat of Omar Khayyam” pe care, potrivit spuselor sale, l-a gasit pe bancheta din spate a masinii pe care o parcase la mica distanta de locul în care a fost gasit cadavrul barbatului misterios. Martorul a sustinut ca nu a facut legatura între cartea pe care o gasise si caz, decât dupa ce a vazut la televizor fotografia trimisa de politie.
Dupa o atenta examinare a lucrarii, criminalistii au descoperit, ceea ce parea a fi, un cod straniu imprimat pe ultima pagina:
WRGOABABD
MLIAOI
WTBIMPANETP
MLIABOAIAQC
ITTMTSAMSTGAB
Tot pe ultima pagina s-a descoperit si un numar de telefon (X3239) ce s-a dovedit a-i apartine unei asistente medicale pe nume Jessica Ellen Thomson.
Aceasta a negat orice implicare în caz si a sustinut ca nu are nici o idee în legatura cu identitatea victimei. Cu toate acestea, conform notelor lasate în dosar de catre detectivi, asistenta a continuat sa ramâna unul dintre cei mai importanti suspecti în dosar. Unul dintre investigatori a scris:
„[…] aceasta (i.e Jessica Ellen Thompson) nu a dat dovada de deschidere în fata întrebarilor noastre. Comportamentul suspectei pare sa dovedeasca ca ea cunoaste mai multe decât vrea sa arate. În momentul în care i-am aratat bustul din ipsos, suspecta a parut a fi la un pas de a lesina.”
Cu toate acestea, orice încercare a politiei de a gasi o legatura între victima si asistenta s-a dovedit a fi în zadar. Tot ce s-a putut obtine a fost o declaratie cum ca Jessica i-a oferit un exemplar similar din „Rubaiyat of Omar Khayyam” unui barbat pe nume Alfred Boxall. Curând s-a dovedit ca Alfred Boxall era în viata, sanatos si locuia în micul orasel Maroubra. Acesta nu avea cunostinta de caz si a putut dovedi, fara urma de îndoiala, ca la momentul crimei se afla la sute de kilometrii distanta de Somerton.
Misterul se adânceste
În 1949, trupul barbatului neidentificat a fost înmormântat în cimitirul West Terrace din Adelaide. În mod straniu, la câtiva ani dupa înmormântare, la mormânt, au început sa apara flori proaspete. Politia a interogat câteva persoane care au fost vazute în zona, însa nici una nu a recunoscut vreo legatura cu victima. Câtiva martori au afirmat însa ca au zarit aceeasi femeie, în câteva ocazii, în zona mormântului.
Cazul a ramas deschis timp de mai bine de 10 ani. Pe 22 noiembrie 1959, un detinut pe nume E. B. Collins a declarat ca ar cunoaste identitatea barbatului, însa nu a putut oferi nici o dovada în acest sens.
În ceea ce priveste codul gasit pe ultima paginq din ”Rubaiyat of Omar Khayyam” numerosi matematicieni, astrologi, astronomi si chiar si personal calificat al serviciilor de spionaj militar si naval au încercat sa-l descifreze, însa fara succes.
În 2004, Gerry Feltus (fost detectiv) a sugerat ca ultima linie din cod „ITTMTSAMSTGAB” ar putea însemna „It’s Time To Move To South Australia Moseley Street …” (Este Timpul Sa Ma Mut Pe Str. Moseley, South Australia), aceeasi strada pe care a locuit si Jessica Ellen Thompson la momentul investigatiei.
În noiembrie 2013, Kate Thomson, fiica Jessicai si a lui Prosper Thomson, a declarat în timpul unei emisiuni TV ca mama ei stia mai multe despre omul misterios decât spusese politistilor. Kate a afirmat ca, în timpul unei discutii avute cu mama sa, aceasta i-ar fi spus ca investigatia politiei “îi depaseste cu mult” iar identitatea „Barbatului din Somerton” ar fi de fapt cunoscuta, însa la un nivel mult mai mare.
Kate Thomson nu a putut oferi nici o dovada care sa sprijine aceaste teorii.
Caz clasat?
În multe feluri, „Tamam Shud” este un caz perfect de posibila crima („posibila crima” deoarece medicul legist nu a putut demonstra existenta otravii în organismul victimei), de fapt este o crima perfecta încât multi au propus ipoteza sinuciderii.
Dovezile gasite la fata locului contrazic ipoteza unei sinucideri. Cadavrul prezenta urme accentuate de lividitate pe partea din spate a capului (desi victima a fost gasita rezemata de faleza), lucru ce nu poate fi explicat decât daca trupul ar fi stat o buna perioada de timp întins, pe spate. Dovezile par sa indice spre faptul ca victima a fost mutata si asezata lânga faleza.
Cine a facut acest lucru si de ce, ramâne un mister. Un mister ramâne si identitatea victimei desi politia Australiana si-a extins cautarile la nivel mondial, colaborând cu colegii lor din mai multe tari.
Desi o posibila solutionare a cazului nu este de neconceput, aceasta este, totusi, extrem de improbabila, ceea ce poate face „Tamam Shud” unul dintre putinele mistere criminalistice care sa ramâna în picioare dupa atâta timp.
surse: