La prima vedere, micul oras peruvian pe nume Ica, situat la cinci ore de mers cu autobuzul din Lima pâna în desertul Nazca, nu are nimic special de oferit. Dar, dupa un popas în muzeul Cabrera, care adaposteste o colectie de pietre gravate gasite în zona, începe o lume noua.
Peste 10.000 de pietre de diferite dimensiuni umplu muzeul. Toate au o suprafata neagra si fina, pe care sunt gravate diferite figuri. O particularitate a lor, care se poate observa daca le ridicam în mâna, este ca sunt mai grele decât pietrele din ziua de azi de aceleasi dimensiuni.
Dr. Javier Cabrera Darquea, care a studiat si colectat pietrele pe o perioada de 37 de ani, a început pasiunea sa pentru colectie atunci când a primit o mica piatra de ziua lui. Surprins de greutatea si forma ei, a început sa colecteze si sa studieze aceste pietre.
Cele mai multe dintre pietre au fost obtinute de la un fermier pe nume Basillio Uschuya. Mai târziu, fermierul a fost arestat, sub învinuirea ca a vândut turistilor artefactele antice gasite, în loc sa le predea autoritatilor. Pentru a scapa de gravele acuzatii, fermierul a sustinut ca el nu este descoperitorul pietrelor, ci însusi autorul imaginilor enigmatice. Cu alte cuvinte, pretindea ca el a gravat bolovanii de andezit. Deloc plauzibil!
Eugenia Cabrera C., directoarea muzeului si fiica doctorului Cabrera, a afirmat ca tatal ei a condus un proiect de cercetare asupra pietrelor, descoperind ca sunt compuse dintr-un tip comun de roca numit andezit, acoperite cu un strat special la suprafata, care le facea negre si fine si, probabil, le dadea o si mai mare greutate.
El a intuit ca acest strat a fost moale la început, fapt care a permis oamenilor sa deseneze acele figuri, mai târziu întarindu-se. Pâna astazi, acel strat este înca prezent pe roci, permitându-ne sa observam figurile.
Mesaje pe pietre
Pe pietre se afla desene care ilustreaza figuri umane, plante, animale, figuri abstracte. Oamenii poarta bijuterii pe cap, au haine si pantofi. Unele desene redau scene asemanatoare transfuziilor de sânge de astazi, transplanturilor de organe si nasterea prin cezariana. Unele din aceste pietre înfatiseaza oameni care tin un telescop în mâna pentru a observa constelatiile, planetele si cometele.
Animalele seamana cu vacile, caprioarele si girafele, printre multe altele. Altele aduc de asemenea a trilobiti, specii de pesti disparute de milioane de ani, sau alte animale cu care nu suntem familiari. Cel mai surprinzator, pe mai multe pietre gasim figuri umane care încearca sa omoare sau sunt devorati de dinozauri.
Dr. Dennis Swift, care a studiat arheologia la Universitatea din New Mexico, a documentat aceste descoperiri în cartea “Secretele pietrelor din Ica si a liniilor din Nazca” (en: Secrets of the Ica Stones and Nazca Lines), consolidând teoria conform careia aceste pietre dateaza din timpuri pre-columbiene.
Bazându-se pe continutul desenelor, unii cercetatori sunt convinsi ca pietrele sunt vechi de 65 de milioane de ani, dinainte de disparitia dinozaurilor. Problema care apare, este ca descoperirea contrazice teoria evolutionista a lui Darwin – potrivit careia pe vremea respectiva nu ar fi trebuit sa existe oameni, si în orice caz nu erau capabili de o asemenea cultura.
Aceasta idee nu este acceptata pe scara larga si multi savanti cred ca aceste pietre sunt false si facute de oamenii din epoca moderna.
Într-un articol, revista Swift a mentionat ca unul din motivele pentru care pietrele sunt considerate false este ca în anii ’60, paleontologii credeau ca dinozaurii se deplasau târându-si coada, iar pietrele arata ca dinozaurii tin coada sus. Din cauza ca reprezentarile dinozaurilor pe pietre au fost considerate incorecte, cercetatorii considerau ca este imposibil ca ele sa fie produse acum 65 de milioane de ani.
Aceasta era o teorie din anii 60. Cu toate acestea, mai târziu s-a descoperit ca dinozaurii se deplasau într-adevar tinând coada ridicata de la sol. “Acum stim ca acei paleontologi greseau. Pietrele de la Ica aveau dreptate”, scrie Swift.
Desene nu chiar atât de simple
Pentru Dr. Cabrera aceste pietre reprezentau o librarie, fiecare piatra fiind o carte sau o pagina a unei carti care documenteaza trecutul. Lucruri importante s-au desenat pe pietrele mai mari, iar lucrurile mai putin importante pe pietrele mai mici.
Doamna Cabrera continua cercetarile tatalui ei: “Ei (oamenii care au creat pietrele) nu transmiteau doar simple desene ale unor anumite momente, ci un gen de limbaj folosind acele desene”.
Prin cercetarile sale, Dr. Cabrera a ajuns sa înteleaga ca frunzele reprezinta vieti, iar mai multe frunze laolalta reprezinta civilizatii. În ceea ce priveste bijuteriile pe care le poarta pe cap acei oameni din desene, Dr. Cabrera crede ca ele simbolizau inteligenta, astfel oamenii inteligenti erau reprezentati ca purtând bijuterii.
Indiferent daca limbajul este sau nu descifrat corect, pietrele de la Ica reprezinta unul dintre misterele înca nerezolvate de stiinta moderna.