Cine erau normanzii?
Normanzii au fost stapanitorii danezi ai Normandiei incepand din anul 900 d.Hr.
Urmasi ai vikingilor, adoptasera ideile carolingiene si crestine. Nu erau multi, dar aveau sefi duri si razboinici. Teritoriile cucerite au fost administrate cu duritate, ei fiind cei care au structurat relatiile feudale. Cel mai cunoscut episod al istorie lor ramane cucerirea Regatului Angliei in 1066 d.Hr. sub conducerea lui William (Wilhelm) Cuceritorul. Azi vom relata un episod mai putin stiut, anume: cucerirea sudului Italiei si a Siciliei.
Normanzii in Mediterana
Normandia, teritoriu cu puternice traditii razboinice, care tineau de timpurile indepartate ale vikingilor, a devenit relativ curand, dupa aparitia sa ca formatiune statala feudala, mama vitrega pentru elementele turbulente.
Administratia ducala din Normandia, in dorinta de a pune capat revoltelor, a constrans pe cei vinovati de incalcarea legilor sa paraseasca ducatul. Din aceasta cauza multi vor pleca in expeditiile de cucerire in bazinul mediteraneean sau in insulele britanice. Dintre cei plecati dincolo de hotarele ducatului, procentul cel mai ridicat l-au constituit viitorii cuceritori ai Siciliei si ai sudului Italiei.
In secolul al XI-lea, cavalerii normanzi si-au oferit serviciile tuturor care urmareau cucerirea sudului Peninsulei Italice.
In acelasi timp insa, ei au profitat de situatia tulbure de acolo (situatie la care, intre noi fie vorba, au contribuit din plin) pentru a se implanta cat mai solid, formandu-si seniorii.
In a doua jumatate a veacului al XI-lea ei s-au grupat in jurul unui sef mai important, pe nume Robert Guiscard. Sub steagul acestuia, ei au reusit intre anii 1060 si 1076 d.Hr. sa aduca sub ascultarea lor posesiunile bizantine, principatele numite lombarde, ducatul de Amalfi si regiunea orasului Bari. Din toate aceste teritorii, Robert Guiscard a constituit ducatul Apuliei.
Cam in aceeasi vreme, o alta capetenie normanda, Roger I Guiscard, fratele lui Robert, a reusit sa-i alunge pe arabi din Sicilia. Din teritoriul cucerit, el a constituit un stat normand de sine statator. Apoi Robert a debarcat in Peninsula Balcanica, unde a cucerit pentru sine portul Durazzo.
In secolul al XII-lea , in timpul domniei lui Roger al II-lea, cele doua state normande din Italia s-au unit formand un regat care cuprindea toata partea de sud a Italiei.
De ce au fost importanti normanzii in aceasta zona?
Aparitia statelor normande din Italia a avut o mare importanta pentru desfasurarea politicii din aceasta zona si din Orientul Apropiat, datorita conflictelor dintre normanzi si bizantini, dar mai ales din cauza participarii ostilor normande la cruciade, al caror suflet au fost mult timp.
Apoi, prin cuceririle normande, lumea apuseana a „deblocat” bazinul apusean al Marii Mediterane, ceea ce a creat posibilitatea lansarii unui atac impotriva rasaritului mediteranean controlat de catre arabi.
In lupta sa impotriva arabilor, Roger I a fost sprijinit substantial de unele orase italiene ca Genova si Pisa, datorita faptului ca acestea au avut mult de suferit de pe urma unor raiduri arabe, cum au fost cel din 935 d.Hr., cand a fost jefuita Genova, sau cele din anii 1004 si 1011, cand aceeasi soarta a avut-o Pisa.
In acelasi veac, al XI-lea, armatele cetatilor Pisa si Genova, din propie initiativa sau la chemarea papalitatii, au jefuit mai intai o parte a coastei africane, dupa care, in 1087, au debarcat in Tunisia, atacand si cucerind capitala acestei tari, eliberand totodata un mare numar de crestini captivi.
In secolul urmator, normanzii din Sicilia intreprind, pe aceeasi coasta africana, cateva raiduri care s-au soldat cu ocuparea orasului Tripoli (1146) si a orasului-capitala Mehdia (1148). Concomitent cu atacul asupra capitalei Tunisiene, normanzii vor ataca si alte orase, pe care le vor pastra in mainile lor pentru scurta vreme.
Lupta impotriva arabilor a luat, la sfarsitul secolului XI, un aspect de cruciada in masa pentru cucerirea locurilor sfinte. Normanzii vor fi port-drapelul acestei lupte, datorita caracterului lor razboinic.
Normanzii in Mediterana au rezistat o perioada lunga de timp, pana la cucerirea regatului lor de catre spanioli. Amprenta lasata de ei in acele locuri se cunoaste, insa, si azi in caracterul darz al sicilienilor .