Marea Piramida de la Gizeh este singura minune a lumii antice care s-a pastrat pâna in zilele noastre. Acest monument unic a fost, de-a lungul secolelor, subiectul unor intense intrigi si speculatii, legate mai ales de descoperirile facute in interiorul si in jurul structurii. Piramidele de pe Platoul Gizeh, nu departe de capitala egipteana Cairo, au inceput sa fie explorate abia in secolul al XIX-lea, când incaperile lor interioare au fost gasite, la multe milenii de la pecetluirea lor. De atunci, numerosi cercetatori au sustinut ca Marea Piramida ar adaposti camere inca nedescoperite, dar, deocamdata, acest lucru n-a putut fi demonstrat. Alte presupuneri sunt legate de existenta, in adâncurile platoului, a unor monumente antice mult mai vechi decât piramidele si, de asemenea, considerate sacre de egiptenii din epoca faraonilor. Este vorba, mai precis, de o retea complicata de tuneluri si galerii in roca moale de calcar, care, daca ar fi explorate, ar rescrie, poate, istoria…
O structura subterana vesnic inundata
Primul care a vorbit despre existenta unui asa-numit „mormânt al lui Osiris” aflat pe Platoul Gizeh, a fost dr. Selim Hassan, un arheolog egiptean care a efectuat sapaturi aici imediat dupa Howard Carter, faimosul descoperitor al mormântului lui Tuthankhamon. El a descoperit doua camere subterane, continând mai multe sarcofage. O a treia incapere, situata si mai in adâncime, era pe jumatate acoperita cu apa freatica, dar Hassan a putut totusi vedea, apa fiind foarte limpede, inca un sarcofag pe podeaua ei. Timp de patru ani, arheologul s-a straduit sa goleasca incaperea de apa, cu ajutorul unor pompe, dar, ca si in cazul bizarei Insule a Stejarilor, din America de Nord, de fiecare data apa se infiltra iarasi, de dedesubt, zadarnicindu-i eforturile.
Mai târziu, alti exploratori au extins cautarile si au identificat, sub coltul de nord al Marii Piramide, o structura numita „grota”, având in centru un urias bloc de granit. Cum anume a ajuns acesta acolo, la câtiva metri adâncime, ramâne un mister. Se presupune ca ar fi fost adus cu mult inainte de inaltarea piramidei. In 2006, o echipa condusa de Mohamed Abbas, de la Institutul National de Cercetari Astronomice si Geofizica, a scanat zona Platoului Gizeh cu radare performante (GPR), descoperind mai multe cavitati in patul de stânca, unele la o adâncime de 25 metri, cu mai multe tuneluri largi de 3 pâna la 5 metri!
In august 2009, autorul britanic Andrew Collins si cercetatorul Nigel Skinner-Simpson anuntau o descoperire senzationala: un sistem de grote explorat partial de Henry Salt si Giovanni Caviglia, in 1817 si in care se patrundea printr-un mormânt taiat in stânca. Salt, care acum doua secole fusese consul general al Marii Britanii in Egipt, era ca si Caviglia, capitanul unui vas italian, convins ca sub piramida lui Keops se gasesc vestigii de o valoare inestimabila, pornind de la discutiile cu localnicii ce vorbeau despre existenta unui „cimitir al faraonilor”, sub Platoul Gizeh.
Colonelul britanic Howard Wise, detasat in zona in 1837, a facut si el sapaturi aici si a scris despre mormintele secrete intr-o carte publicata in 1840, la Londra. El n-a reusit insa sa descopere decât câteva mumii de pasari si animale, pe care le-a adus in Anglia. Lucrarea sa a stârnit mare vâlva in epoca, desi lipsa de studii de specialitate a militarului Wise i-a facut pe expertii in istorie si arheologie sa-l considere un neavenit in domeniu, atras doar de senzational.
Sarpele din adâncuri
Collins a gasit la British Museum cartea lui Wise si a fost surprins sa constate ca ea continea descrierea catacombelor in care temerarul ofiter patrunsese. Wise afirma ca strabatuse „câteva sute de metri sub piramida”, inainte de a ajunge la o incapere spatioasa, legata de alte trei camere, de dimensiuni mai mici, de la care pornea un labirint de tuneluri. El a mers pe unul dintre tuneluri, cu o latime de 3 metri, cale de aproximativ o suta de metri, dupa care, in momentul in care tunelul a inceput sa se ingusteze, a revenit la suprafata. Pe 3 martie 2008, Andy Collins si prietenul sau, Nigel Skinner-Simpson, un arheolog amator din statul american Virginia au identificat locul, numit de ei „Mormântul Pasarilor”, unde Wise gasise mumiile de animale. Au continuat sa coboare, printr-o crapatura in stânca, ducând la o grota naturala conectata la alte tuneluri, artificiale, si si-au dat seama ca strucura respectiva coincidea cu cea descrisa de colonelul britanic, in urma cu aproape 200 de ani. La ora actuala, nimeni nu stie dimensiunile acestui sistem subteran si din pacate Collins n-a reusit sa stârneasca interesul autoritatilor egiptene pentru teoria sa. Or, fara avizul Consiliului Suprem al Antichitatilor din Cairo, nimeni nu poate efectua sapaturi arheologice la Gizeh. „Grotele se intind, probabil, si dincolo de piramida lui Keops, sub piramida lui Kefren, al carui colt de sud-vest se gaseste la doar jumatate de kilometru de intrarea in Mormântul Pasarilor”, precizeaza Collins.
Exploratorii americani au aflat de la localnici ca reteaua de grote si tuneluri s-ar intinde pe mai bine de cinci kilometri; insa oamenii se tem sa patrunda acolo, crezând – o superstitie transmisa de-a lungul veacurilor – ca un imens sarpe, numit el-Hanash, ar pazi subteranele. „Aceasta legenda are un sâmbure de adevar, in sensul ca unii autori antici vorbeau despre existenta, sub piramida lui Keops, a mausoleului lui Agathodaimon, sau „spiritul bun”, divinitate gnostica luând forma unui sarpe, despre care se spunea ca isi are salasul sub platoul de calcar”, afirma Nigel Skinner-Simpson.
„Ar fi imposibil ca un platou gaurit de pesteri sa poata sustine o greutate colosala, de tipul piramidelor!”
Nu la fel de entuziast este dr. Zahi Hawass, liderul Consiliului Suprem al Antichitatilor din Egipt. Reputatul expert a afirmat ca structura a fost „recent” explorata de egiptologi: „Aceasta poveste arata cum oameni care nu au nici un fel de pregatire in arheologie folosesc media si internetul pentru a crea stiri false… Când am vazut pe internet stirea despre o noua descoperire la Gizeh mi-am dat seama imediat ca este o inducere voita in eroare. Articolul vorbea despre un urias sistem de pesteri si tuneluri. Eu va pot garanta ca nu exista nici un fel de retea de tuneluri sub piramide, pentru ca ar fi imposibil ca un platou gaurit de pesteri sa poata sustine o greutate colosala, de tipul piramidelor, care cântaresc mii de tone!”
Collins i-a cerut lui Hawass sa aduca dovezi si rapoarte stiintifice, care sa ateste ca structura a fost explorata, in ultimii ani. „Pesterile pe care le-am gasit sunt singurele pesteri naturale consemnate pe platou pâna acum. Chiar daca este vorba despre o descoperire izolata, ele dovedesc ca geologia platoului include un sistem de pesteri naturale, pe care este evident ca locuitorii de acum câteva mii de ani le-au dezvoltat, intr-un complicat labirint. Nu am reusit sa dam de capatul acestui labirint, cum nu au reusit nici Salt si Caviglia, dar nu avem nici un dubiu ca, daca ni s-ar permite sa efectuam sapaturi de amploare aici, ipoteza noastra ar fi confirmata. Sa nu uitam ca si investigatiile Institutului de Cercetari Stanford au demonstrat, prin scanarile realizate aici, ca, sub a doua piramida, cea a lui Kefren, se afla incaperi neexplorate”, a precizat Collins.
sursa : National Geographic, BBC history ,Revista Magazin