Sperante pentru o viata mai lunga
Concluzia unui studiu recent, publicat in „Nature Communication” este ca un numar de 16 markeri genetici nou descoperiti sunt asociati cu reducerea sperantei de viata. De decenii se vorbeste despre cresterea sperantei de viata a oamenilor. Cauzele invocate sunt de fiecare data imbunatatirea conditiilor de trai, de alimentatie, succesele tehnologiei, ale medicinii etc. Un clasament recent al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) clasa Japonia pe primul loc in ceea ce priveste speranta de viata, cu o medie pentru ambele sexe de 83,7 ani (86,8 ani pentru femei si 83,7 pentru barbati), urmata de Elvetia si Singapore cu o medie de 80 de ani pentru barbati si 86 de ani pentru femei.
Tara noastra ocupa locul 67 din 183 de tari, cu o medie pe ambele sexe de 75 de ani (78,8 de ani pentru femei, 71,4 pentru barbati), la fel ca si Brazilia. Intr-un clasament alcatuit de ONU, Romania se afla pe locul 87, dar din 201 tari, speranta de viata la barbati si femei avand valori similare cu cele ale OMS, valabile pentru anul 2015. Daca dorim sa comparam datele din 2015 cu cele din urma doar cu un secol si ceva, vom vedea ca la inceputul anilor 1900, media mondiala a sperantei de viata era de 31 de ani, iar in 1950, aceasta crescuse la 48 de ani.
Asadar, speranta de viata a crescut imbucurator de-a lungul timpului, dar cat va mai creste pentru deceniile care vin? Si o intrebare mai profunda decat explicatiile actuale: este aceasta speranta de viata legata de conditiile de trai sau sunt cauze mai profunde, cum ar fi cele genetice?
Undeva, in genom
Adica, la intrebarea „cat de mult traim”, raspunsul se afla in propriul nostru organism? Se pare ca da, dupa cum sustine un grup de cercetatori din Elvetia: cat de mult traim este partial codificat in genomul fiecarei persoane sau in materialul sau genetic! Si astfel ajungem, pe cale stiintifica, la stravechea zicala batraneasca „traim cat ne este scris”. Scris nu in vreo agenda, ci chiar in codul genetic!
Studiind probabil (pentru ca nu au pomenit acest lucru) acel „gunoi ADN”, cercetatorii de la Institutul Elvetian pentru Bioinformatica (SIB), Spitalul Universitar Lausanne (CHUV), Universitatea din Lausanne si Institutul Federal Elvetian de Tehnologie din Lausanne au anuntat ca „au identificat cel mai mare numar de markeri genetici (gene mutante) care erau aproape in totalitate necunoscuti pana acum” dupa cum citeaza agentia Xinhua, preluata de Agerpres.
Partea cea mai interesanta a concluziei este ca acesti markeri nou descoperiti ar contribui la scaderea sperantei de viata! Pana la urma, cu alte cuvinte, nu atat conditiile de trai, dezvoltarea medicinii, a industriei farmaceutice, a conditiilor de locuit, a confortului cotidian, ci undeva in genele noastre se afla raspunsul.
Metoda de lucru care a condus la descoperirea cercetatorilor elvetieni s-a bazat pe utilizarea unui set de calcule computerizate pentru a descoperi ce se afla, din punct de vedere genetic, in spatele momentului mortii si al aparitiei starii de boala. Pe parcursul studiului, oamenii de stiinta au identificat 16 markeri genetici asociati cu o scadere a sperantei de viata, 14 dintre acestia fiind noi pentru lumea stiintifica. „Acesta este cel mai mare set de markeri asociati cu speranta de viata descoperiti pana in prezent”, se afirma in comunicatul SIB. Dar atunci, cum ramane cu constatarea ca speranta de viata a oamenilor a crescut de-a dreptul spectaculos in ultimul secol? Cercetatorii admit ca mediul in care traim – inclusiv statutul socio-economic sau alimentatia – joaca cel mai important rol in ceea ce priveste longevitatea, speranta de viata, dar 20-30% din variatia sperantei de viata este influentata de genom!
Variatiile din secventa ADN-ului genomic uman pot detine unele indicii-cheie legate de longevitate, sustin cercetatorii. „Aproximativ 10 la suta din populatie este purtatoare ale unor configuratii ale acestor markeri care scurteaza speranta de viata cu mai bine de un an in comparatie cu media”, se mai spune in comunicat. Daca asa stau lucrurile, si avand in vedere ca cercetarile in zona „gunoiului” ADN sunt abia la inceput, asteptam si acel studiu care sa comunice faptul ca s-au descoperit markeri genetici care cresc speranta de viata. In fond, trebuie sa fie pe undeva in universul genomului uman, bine ascuns.
Si totusi, poate creste
Ignorand complet markerii genetici in care este „scrisa” speranta noastra de viata, un alt grup de cercetatori este convins ca „o usoara imbunatatire a regimului alimentar poate creste in mod semnificativ speranta de viata”, dupa cum reiese dintr-un studiu publicat in revista medicala americana New England Journal of Medicine. Cercetatorii de la Universitatea Harvard sunt convinsi ca este vorba despre „primul studiu care arata ca un regim alimentar mai sanatos, timp de cel putin doisprezece ani, reduce riscul de mortalitate cardiovasculara”, conform AFP, preluat de Agerpres.
Studiul a fost realizat pe un numar de 74.000 de adulti si a analizat legatura dintre schimbarile in alimentatie timp de doisprezece ani (1986-1998) si riscurile de a deceda in urmatorii doisprezece ani (1998-2010). Pe parcursul acestei lungi perioade de observare, cercetatorii i-au intrebat pe participanti cu privire la regimul lor alimentar la fiecare patru ani, precum si in legatura cu stilul de viata si sanatatea lor la fiecare doi ani. Astfel s-a ajuns la concluzia ca imbunatatirea calitatii regimului alimentar are beneficii de durata pentru sanatate „rezultand o reducere a riscului de a muri in urmatorii doisprezece ani”, sustine Frank Hu, profesor la Universitatea Harvard si principalul autor al studiului.
Cat despre obiceiurile alimentare sanatoase, ele „pot fi adoptate in functie de preferintele culturale si culinare ale individului si de starea lui de sanatate”. Si in privinta alimentelor care ar contribui cel mai mult la o imbunatatire a regimului, studiul aminteste cerealele integrale, fructele, legumele si pestele sau acizii grasi (omega-3).
O crestere de 20% a calitatii regimului alimentar – care poate fi obtinuta prin simpla inlocuire a unei portii zilnice de carne rosie sau carnati cu nuci sau legume – a fost legata de o reducere de 8 pana la 17% a riscului de mortalitate, spune studiul. Ca o addenda la aceasta idee, sa spunem ca nu toti cercetatorii cad de acord. Sunt unii care spun ca civilizatia occidentala sufera de obezitate si diabet, cu mari riscuri pentru sanatate si speranta de viata, tocmai din pricina nivelurilor ridicate de insulina provocate de consumul crescut al carbohidratilor (legume, fructe, cereale, amidon).
