Analiza ADN a relevat ca Oase 1, mandibula descoperita în Pestera cu Oase în 2002, a apartinut unui barbat din specia Homo sapiens, care avea însa printre stramosi Homo neanderthalensis.
Descoperirea a fost prezentata în cadrul întrunirii Biology of Genomes si sugereaza ca omul modern si neanderthalienii s-au încrucisat o perioada mult mai îndelungata decât se estimase pâna acum.
Începând din anul 2002, mai multe ramasite umane au fost descoperite în Pestera cu Oase din Caras-Severin. Botezate Oase 1 (o mandibula cu cinci molari) si Oase 2 (un craniu aproape complet), fosilele au o vechime cuprinsa între 42000 si 37000 ani si sunt considerate printre cele cele mai vechi ramasite umane din Europa.
Datarea prin metoda radiocarbonului (C14) a fost realizata pentru Oase 1 înca din 2003, dar abia acum un colectiv coordonat de catre cercetatoarea Qiaomei Fu (Harvard Medical School) a reusit sa obtina si analizeze ADN-ul. In cadrul întrunirii Biology of Genomes, desfasurata în Cold Spring Harbor, New York, au fost prezentate primele concluzii.
Conform geneticienilor, genomul Oase 1 provine într-un procent cuprins între 5 – 11% de la „Omul de Neanderthal”. De asemenea, s-a stabilit ca Oase 1 era barbat, iar mostenirea neanderthaliana era mai recenta decât la orice alt Homo sapiens analizat pâna acum. Pe baza modificarilor ADN-ului de la o generatie la alta, se estimeaza ca Oase 1 a avut un stramos neanderthalian în urma cu 4 – 6 generatii. Altfel spus, stra-stra-bunicul lui Oase 1 ar fi putut sa fie un om de Neanderthal.
Datele de pâna acum sugerau ca Homo neanderthalensis domina Europa în urma cu 50000 ani, a început sa convietuiasca cu Homo sapiens acum cca. 45000 ani si a disparut complet in urma cu 40000 de ani. Cel mai vechi genom Homo Sapiens reconstituit pâna acum apartine „Omului din Ust-Ishim” si arata ca împerecherea cu Omul de Neanderthal s-a produs în urma cu aproximativ 50000 – 60000 ani, o concluzie sustinuta si de Manot 1, omul care a trait alaturi de neanderthalieni.
Daca interpretarea rezultatelor analizei genomului Oase 1 este corecta, cele doua specii s-au împerecheat mai mult timp decât se credea pâna acum, pâna aproape de disparitia definitiva a Omului de Neanderthal. Pentru craniul Oase 2 nu s-a realizat analiza ADN, dar trasaturile anatomice indica tot o încrucisare între neanderthalieni si oamenii moderni.
Studiul care prezinta rezultatele analizei ADN a fost publicat în revista Nature sub titlul „An early modern human from Romania with a recent Neanderthal ancestor”. Alaturi de celelalte concluzii deja prezentate,cercetatorii sustin ca Oase 1 a facut parte dintr-un grup mixt care nu a contribuit la populatiile europene ulterioare. Cu alte cuvinte, Oase 1 si semenii sai au disparut în istorie lasând în urma doar câteva … oase.
