Limbile indo-europene ar fi aparut în urma cu cca. 6500 – 5500 ani în stepa Ponto-Caspica, un spatiu ce se întinde din Moldova si Ucraina pâna în Rusia si vestul Kazahstanului. Concluzia apartine lingvistilor Universitatii Berkeley, fiind sustinuta si de una dintre cele mai cuprinzatoare analize ale AND-ului europenilor antici. În urma cu 4500 ani, migratia masiva a populatiilor din stepa Ponto-Caspica ar fi dus la raspândirea limbii proto-indo-europeana în Europa vestica si ar fi initiat formarea limbilor indo-europene moderne.

În comunitatea stiintifica exista un consens cu privire la originea comuna a limbilor indo-europene, de la româna, la engleza, greaca sau hindi, si descendenta dintr-un stramos antic denumit limba proto-indo-europeana (PIE). Cu toate acestea, originea geografica a acestei limbi este un subiect de dezbatere constanta.
Una dintre ipoteze sustine ca proto-indo-europeana ar fi aparut în Anatolia, în zona Turciei de astazi, într-un interval cuprins între 7500 si 6000 î.Hr. A doua varianta, denumita „ipoteza stepei” sau „ipoteza kurgana”, sustine ca limbile indo-europene au început sa se diversifice într-o perioada cuprinsa între 4500 si 3500 î.Hr. în stepa Ponto-Caspica.
Analizând peste 150 de limbi, cercetatorii Universitatii Berkeley sustin ca a doua ipoteza este valida, limba proto-indo-europeana aparând în urma cu 6500 – 5500 ani în regiunea de stepa ce se întinde la est de Moldova. Autorii au examinat peste 200 de seturi de cuvinte din limbi indo-europene moderne si disparute pentru a determina cum s-au modificat în timp. Rata de schimbare sugereaza ca diversificarea ar fi început în urma cu aproximativ 6500 ani.

Într-un alt studiu, o echipa coordonata de geneticienii Wolfgang Haak (Universitatea Adelaide, Australia), Iosif Lazaridis si David Reich (Harvard Medical School, Boston) a analizat ADN-ul a 69 europeni care au trait în urma cu 8000 – 3000 ani. Rezultatele indica aparitia în Germania, Ungaria si Spania a unor populatii de agricultori primitivi în urma cu 8000 – 7000 ani, diferiti de vânatori-culegatorii deja prezenti în Europa.
În acelasi timp, studiul a concluzionat ca ADN-ul recuperat de la locuitori din stepa Ponto-Caspica de acum 5000 de ani, cunoscuti drept cultura Yamnaya, se aseamana cu cel de la indivizi care au trait în urma cu 4500 ani în regiunea Germaniei, cultura ceramicii cordate. Cercetatorii considera ca o migratie masiva a avut loc în urma cu aproximativ 4500 ani, locuitorii stepei deplasându-se catre centrul Europei si contribuind la formarea unor limbi indo-europene. Concluziile sunt în acord cercetarea care sugereaza ca europenii moderni descind din trei (cel mai probabil patru) populatii stravechi.
Studiul „Ancestry-constrained phylogenetic analysis supports the Indo-European steppe hypothesis” apare în numarul din martie al jurnalului stiintific Language, iar studiul „Massive migration from the steppe was a source for Indo-European languages in Europe” a fost publicat în revista Nature.
Surse: Linguistic Society of America, Language (PDF), Nature, Science, Dbachmann/Wikimedia Commons