Religia si inteligentele extraterestre. Cine poate raspunde la intrebarea: cum a fost creat Universul?
Teoreticieni ai diverselor confesiuni crestine se intreaba care ar fi efectele descoperirii vietii si inteligentei in alte colturi ale Universului. Unul dintre acestia este David Wilkinson, director asociat al Centrului pentru comunicatii crestine al colegiului St. Johns al Universitatii din Durham.
Intr-un articol din 2004 el sintetiza concluziile sale in aceasta privinta, concluzii pe care le rezumam in cele ce urmeaza. Pe unii ar putea sa-i surprinda faptul ca problema cautarii inteligentei extraterestre, isi are originea, in parte, si intr-o motivatie crestina. Kepler (1571-1630) a sustinut, pe baza observatiei lui Galileo ca daca planeta Jupiter avea patru sateliti (luni), aceasta trebuie de asemenea sa fie locuita.
El a motivat ca asa cum Dumnezeu a facut Luna pentru beneficiul nostru, si lunile lui Jupiter au fost facute in beneficiul cuiva. Prin urmare, trebuie sa existe locuitori pe Jupiter!
Un argument de acelasi tip a fost folosit de astronomii Richard Bentley (1662-1742) in Anglia si Christian Huygens (1629-1695), in Olanda. In urma descoperirii, in Univers, a tot mai multe stele, asemanatoare cu soarele nostru, ei au sustinut ca, daca exista stele care nu pot fi vazute de pe Pamant, atunci ele trebuie sa fi fost create in beneficiul celor care le-ar putea vedea. Deci trebuie sa existe si alte fiinte, altundeva in Univers.
Istoricul stiintei Colin Russell a sugerat ca multe speculatii din secolul al XVII-lea, privind alte lumi, au avut in comun principiul ca Dumnezeu putea crea viata oriunde ar fi dorit si ca Universul nu exista doar in beneficiul exclusiv al fiintelor umane, ci demonstreaza slava Lui pentru toate fiintele din Cosmos.
E.A. Milne, distins cosmolog si crestin de la Oxford, a mers chiar mai departe, spunand: „Este oare o ireverenta ideea ca un Dumnezeu infinit ar gasi cu greu ocazii de a se bucura si de a exercita Dumnezeirea sa, daca obiectul activitatii sale ar fi doar o singura planeta?”
Wilkinson subliniaza ca de la viermi la viespi, creativitatea lui Dumnezeu este exprimata intr-o larga diversitate de viata non-umana. Gasirea unor relicve de viata primitiva de pe Marte, sau un Univers plin de bacterii, nu ar cauza nicio dificultate pentru crestini. Ar fi pur si simplu, inca o piesa adaugata la mozaicul creatiei.
Intrebarea-cheie pentru multi este insa daca exista o alta viata inteligenta, constienta de sine, in Univers. Stiinta inca nu a dat un raspuns acestei intrebari.
Pe de o parte, stim ca Universul este un loc foarte mare, care contine 100 de miliarde de galaxii, fiecare cu mai mult de 100 de miliarde de stele.
Pe de alta parte, insa, biologii subliniaza ca aparitia vietii constiente de sine depinde de foarte multe aspecte ale legilor fizicii si ale circumstantelor de care beneficiem pe Pamant. Programul SETI tot cauta semnale de la alte civilizatii, iar tacerea continua a cerurilor nu este incurajatoare.
Un Dumnezeu extraterestru?
Discutand, in anii 1950, despre civilizatiile din Univers, fizicianul Enrico Fermi a spus: „in cazul in care exista, ar trebui sa fie aici”, mai ales ca unele dintre ele sunt in mod sigur foarte vechi.
In timp ce unii vor sustine ca OZN-urile si rapirile extraterestre reprezinta o buna dovada ca civilizatiile extraterestre sunt intr-adevar aici, marea majoritate a comunitatii stiintifice nu se lasa convinsa pana nu va putea discuta oficial cu un extraterestru in carne si oase. Dar daca s-ar petrece o astfel de intalnire, una care sa si convinga orice sceptic, ce ar insemna aceasta pentru religie si pentru credinta crestina in particular?
Paul Davies a scris pe larg in ultimii ani cu privire la legatura dintre Dumnezeu si activitatea sa in calitate de cosmolog. El a fost impresionat in special de principiul antropic, de circumstantele uimitoare care permit dezvoltarea vietii bazate pe carbon in Univers. Se stie ca o seama de constante universale au exact valoarea care a permis, in cele din urma aparitia inteligentei. Daca aceste valori ar fi fost mai mici sau mai mari doar cu cateva procente, Universul ar fi fost mort sau n-ar fi existat. Acest fapt, impreuna cu inteligibilitatea Universului, il conduc pe Davies spre ipoteza unui proiectant cosmic.
Davies crede ca exista principii inca nedescoperite, ale complexitatii, organizarii si fluxului de informatii, conforme cu legile fizicii, dar nu reductibile la acestea; iar aceste principii conduc la viata inteligenta. Daca acest lucru s-ar dovedi adevarat, Davies considera ca ateismul ar parea mai putin convingator si o ipoteza de tipul unui proiect ceva mai plauzibila.
Dar chiar daca am fi convinsi ca exista un „proiect”, acest fapt nu ar constitui inca o dovada pentru existenta unui Dumnezeu crestin si am afla foarte putin despre cum arata cu adevarat proiectantul.
O religie universala
Dar ar putea oare extraterestrii sa devina un argument impotriva existentei lui Dumnezeu? Jill C. Tarter este una dintre cele mai importante cercetatoare SETI (cautarea inteligentei extraterestre) din lume. Ea sustine ca, daca exista in Univers o inteligenta nepamanteana de mare vechime, aceasta „fie nu a avut niciodata o religie, fie a depasit religia organizata”.
Ea crede ca religia duce automat la razboi si la destabilizarea societatii, religiile actuale: islamul, crestinismul, iudaismul etc. fiind surse evidente de dezbinare. Prin urmare, o civilizatie tehnologica stabila trebuie sa aiba fie o singura religie universala, fie nicio credinta intr-un Dumnezeu.
David Wilkinson considera aceasta abordare mai mult decat simplista, intrucat nu recunoaste contributia pozitiva a religiei in societate si chiar la cresterea stiintei. Situatia este mult prea complexa pentru a prezice ca orice societate extraterestra va avea un singur Dumnezeu, sau nicio religie. Dar, adauga Wilkinson, aceasta argumentare nu este singura care „utilizeaza viata extraterestra pentru a ataca pe Dumnezeu”.
Unii autori, cum ar fi Arthur C. Clarke sau Stanley Kubrick in romanul si filmul „2001: O odisee spatiala” sugereaza ca „toate atributele standard, atribuite lui Dumnezeu in istoria noastra ar putea fi la fel de bine caracteristicile unor entitati biologice care, cu miliarde de ani in urma, au fost intr-un stadiu de dezvoltare similar cu cel al nostru actual, dar care s-au dezvoltat in ceva ce se afla la aceeasi distanta de oameni precum este omul de malul primordial din care a aparut odinioara”.
Mai pe scurt, este cumva „Dumnezeu”, de fapt, un extraterestru super-inteligent? Ca un exemplu, si un fost inginer NASA, J.F. Blumrich, intr-o carte publicata in 1974, a sugerat (Wilkinson spune ca intr-un mod destul de neconvingator) ca viziunea lui Ezechiel din Biblie a fost, de fapt, o intalnire cu o farfurie zburatoare.
Erich von Däniken si altii au mers si mai departe, argumentand ca multe dintre faptele lui Iisus au fost pur si simplu cele ale unui extraterestru super-tehnologic. Astfel, ingerii cu „haine stralucitoare” ar fi de fapt extraterestri in costume spatiale, iar ascensiunea la cer ar fi fost efectuata cu aceleasi mijloace cu care sunt ridicati cei rapiti de OZN-uri! Wilkinson gaseste ca aceste sugestii sunt foarte amuzante, dar caricaturizeaza si ocolesc probleme fundamentale, cum ar fi istoricitatea vietii si Invataturii lui Iisus, ca si semnificatia mortii si Invierii sale.
Exista chiar si oameni de stiinta de renume care au sugerat lucruri similare.
Cosmologul Edward Harrison, speculand pe marginea principiului antropic din Univers, sugera ca acesta ar putea avea doar trei explicatii: (1) Dumnezeu a creat Universul, dar in acest caz trebuie sa ne oprim cu orice intrebari rationale in continuare. (2) Universul nostru este doar unul dintr-o mare multime de universuri, anume cel in care avem sansa ca functioneaza principiul antropic; dar el gaseste aceasta explicatie nesatisfacatoare. (3) Universul nostru a fost creat de o inteligenta superioara existenta intr-un alt univers fizic. Aceasta este varianta pe care Harrison o prefera.
El ajunge la aceasta concluzie extraordinara plecand de la sugestia ca gaurile negre ar putea fi locurile de nastere ale noilor universuri. In al doilea rand, el sustine ca, datorita evolutiei rapide a inteligentei, exista toate motivele sa ne asteptam ca va veni o vreme in viitor cand vom fi noi insine capabili sa proiectam si sa cream propriile noastre universuri.
Astfel, „reglajul fin” al Universului nostru, in privinta constantelor universale, ar putea fi rezultatul unui proiect de inginerie realizat de fiinte superioare, care au creat acest univers dintr-o gaura neagra. Aceasta ar explica si faptul ca Universul nostru este inteligibil pentru noi, intrucat a fost creat de minti similare cu ale noastre.
Wilkinson e de parere ca Harrison cade in propria capcana. Daca nu putem continua rationamentele legate de Dumnezeu, in calitatea sa de creator al Universului, ce putem sti despre aceste fiinte „superioare”, intr-un alt univers? Daca universul nostru a fost proiectat, nu este mai simplu sa acceptam ca proiectantul „fiinta superioara”, este chiar Dumnezeu?
Intr-adevar, in contrast cu extraterestrii necunoscuti dintr-un alt univers, crestinii spun ca acest Dumnezeu s-a revelat in Universul nostru si formeaza o relatie personala cu cei care isi deschid viata catre el. Si oricum – dupa Wilkinson – dovezile pentru existenta lui Dumnezeu sunt mult mai puternice decat cele privind fiintele superioare dintr-un alt univers.
Prezentand opiniile de mai sus putem intelege mai bine bogatia controverselor religioase crestine pe tema pluralitatii inteligentelor locuite din Univers. Dezbaterile continua si vor continua pe acest subiect, pana vom gasi un raspuns satisfacator …
http://mysteryoftheiniquity.com/