Misterul bratarilor de aur masiv descoperite de-a lungul timpului la Sarmizegetusa Regia

Cel putin 20 de spirale din aur masiv au fost descoperite pe teritoriul României, la Sarmizegetusa Regia. Specialistii le-au considerat cele mai valoroase obiecte de tezaur provenite din zona Muntilor Orastiei, însa cu toate au ajuns pe piata neagra a antichitatilor si doar 13 dintre ele au fost recuperate pâna în prezent de statul român. Comorile au stârnit controverse legate de modul în care erau folosite si de veridicitatea lor.

Povestea spiralelor de aur dacic descoperite în Sarmizegetusa Regia a început în anii 1990, când asezarea ascunsa în Muntii Orastiei, inclusa din 1998 pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO, a devenit un „El Dorado” al vânatorilor de comori antice. Si în secolelele trecute, vechea capitala a Daciei lui Decebal a fost scormonita de cautatorii de aur, însa niciodata cu atât de mult interes si cu atât de mare ajutor – datorita tehnologiei, ca în ultimele doua decenii. Bogatia dacilor si legendele acunzatorilor de comori a fost cunoscuta înca din Antichitate. O legenda spune ca Decebal si-ar fi ascuns comoara în râul Sargetia, identificat cu Streiul care curge nu departe de vechea capitala a Daciei. „Decebal abatuse râul cu ajutorul unor prizonieri si sapase acolo o groapa. Pusese în ea o multime de argint si de aur, precum si alte lucruri foarte pretioase, asezase peste ele pietre si îngramadise pamânt, iar dupa aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranta, în niste pesteri, vestminte si alte lucruri la fel. Dupa ce facu toate acestea, îi macelari, ca sa nu dea nimic pe fata”, relata Dio Cassius, citat în volumul „Izvoare privind istoria României”.

Localnicii povestesc, la rândul lor, despre noptile în care „flacarile bat pe comori”, în munti, la Sarmizegetusa.

Omul care a descoperit zece bratari

Pâna la aparitia lor, informatiile despre spiralele de aur ale dacilor au fost aproape inexistente. Primele marturii despre descoperirea acestor tezaure au fost notate în dosarele anchetatorilor de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia. Ele au aparut nu înainte de 8 decembrie 1999, când casa de licitatii „Christie’s” din New York a scos la vânzare prima bratara spiralica din aur, identificata drept o „brasarda masiva de aur greaca sau traca”.

Christie’s a estimat ca o va vinde pentru cel putin 100.000 de dolari, însa vânzarea a fost anulata, iar piesa a fost retrasa pentru totdeauna de „proprietarul anonim” al ei, din colectia casei de licitatii. La scurt timp, Florin Râmbetea, un localnic din Muntii Orastiei, le declara anchetatorilor ca, în dimineata zilei de 6 mai 2000, îndrumat de braconierii dotati cu detectoare de metale de ultima generatie, a sapat în apropiere de situl vechii fortarete a Sarmisegetuzei, în locul numit „sub Muchea Cetatii”. S-a minunat când a descoperit bijuteriile a caror greutate totala depasea zece kilograme, însa bucuria nu a durat mult timp. Comorile au fost împartite de braconierii carora le-a fost calauza, iar el si tatal sau s-au ales cu 30.000 de marci, dar si cu teama ca daca nu vor pastra secretul, vor fi ucisi. La câteva saptamâni dupa prima descoperire, cautatorii de comori s-au întors în Sarmizegetusa Regia si au scos la iveala, de sub doua lespezi de piatra din zona Caprareata, alte cinci spirale de aur.

Vestile despre comorile din aur, cu forme ciudate, s-au raspândit cu repeziciune în lumea interlopa din Deva, iar în anii 2000 Sarmizegetusa Regia a devenit o destinatie frecventata intens de braconieri.  În perioada 1998 – 2007, sustineau procurorii, o alta grupare a desfasurat sistematic detectii si sapaturi neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, gasind o alta bratara dacica din aur, 1.000 de monede Lysimach, din aur, 2.000 de denari romani din argint si trei stante monetare. Ulterior traficantii de comori au mai descoperit alte sase bratari spiralice din aur si 7.000 de denari romani, din argint.

11 spirale din aur sunt date în urmarire

În sarcina altor grupari de vânatori de comori care au invadat cetatea dacica procurorii au pus traficarea a zeci de kilograme de monezi de aur si bijuterii, precum si a mai multor spirale de aur masiv.

În total, afirma recent procurorul Augustin Lazar, seful Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia, cel putin 24 de spirale din aur au fost descoperite, iar 11 dintre ele sunt înca date în urmarire internationala. “În cazul bratarilor dacice, diferenta de la 13 la 24 de piese se stie ca exista. Exista informatii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, exista imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmarire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite si vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate si apoi recuperate”, declara, recent, procurorul.

Ce sunt obiectele de tezaur

Potrivit arheologului Barbara Deppert Lippitz, sprialele din aur masiv sunt “cele mai senzationale descoperiri ale ultimului secol”.

Potrivit specialistei care a confirmat autenticitatea tezaurelor dacice, bratarile au fost realizate de mesterii din vremea dacilor într-o maniera rar întâlnita, de stantare si batere la rece. Spira de aur era obtinuta dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, pâna era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egala. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn si erau decorate cu ajutorul unor daltite, afirma Barbara Deppert Lippitz. „Rezultatul analizei capetelor ornate în relief ale spiralelor de aur, precum si ale celor de argint de acelasi tip, releva imaginea unui sarpe înaripat, cu bot de lup, asadar, un dragon. Reprezentarea aminteste de stindardele dacice redate pe Columna lui Traian. Deosebirile se explica prin faptul ca acestea din urma nu au fost prelucrate de aurarii daci, ci de sculptorii romani. Trimiterea la stindardele dacice subliniaza importanta deosebita de simbol regal, a spiralelor de aur depuse, probabil ca ofranda, în imediata apropiere a capitalei Sarmizegetusa Regia”, relata Barbara Deppert Lippitz.

Potrivit acesteia, prelucrarea moderna a aurului este total diferita de cea dacica, care consta în tehnica forjarii metalului, un mod de prelucrare al aurului care a disparut de mult în lume. Dacii erau priceputi în prelucrarea metalelor, sustin istoricii. „Getii dezvoltau o arta proprie a aurului ale carei produse umpleau tot Centrul si Nordul Europei, concurând cu arta etrusca a bronzului si a argintului”, informa istoricul Vasile Pârvan. „În timpul lui Decebal existau la Sarmizegetusa cele mai mari ateliere metalurgice din Europa acelor timpuri. Aurul transilvan contine 25-26 la suta argint, are o culoare deschisa usor verzuie, usor de recunoscut. În atelierele argintarilor daci erau utilizate cu mici nicovale, dalti, pile, ciocanase. Aici se executau coliere, bratari, inele, brose, catarame si piese de harnasament. Însa ceea ce îi încânta în cel mai înalt grad este împodobirea trupului cu bratari, colane, inele si gateala hainelor cu tot felul de aplice, nasturi si pandantive fixate pe stofe. Cei mai bogati au toate aceste podoabe de aur pur, precum tot de aur erau si vasele lor de zile mari”, informeaza site-ul de specialitate enciclopedia-dacica.ro.

Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie al României, sustinea, în studiul „Concluziile examinarii bratarilor spiralice din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia”, ca spiralele din aur descoperite în siturile arheologice din Muntii Orastiei au fost piese care au facut parte din obiectele aulice, de curte, ale regilor daci. Vechimea spiralelor era de circa 2.000 de ani, iar ceea ce i-a impresionat pe cei care le-au cercetat a fost cantitatea masiva de aur din compozitia lor. Potrivit expertei în arheologie Barbara Deppert Lippitz, spiralele din aur erau simboluri religioase folosite ca ofrande. „Aurul era sfânt. Apartinea zeilor si spiritelor, spune ea”, informa National Geographic,  într-un documentar dedicat aurului dacic. În schimb, unii dintre cei care au fost acuzati de furtul si traficarea spiralelor dacice nu au ezitat sa sustina ca sunt falsuri moderne, inspirate din mitologia traco-dacica.

sursa: adev.ro