Nu e zi sa nu auzim in presa sau la televizor despre „mancarea sanatoasa”. Dar este posibil sa existe o dieta sanatoasa, valabila pentru toata lumea?
Intr-un numar recent, prestigioasa publicatie New Scientist, facea o trecere in revista a dietelor promovate de-a lungul ultimilor ani: dietele cu continut scazut de grasimi, cu deficit de sare, cu cereale integrale, vegetariene, cu carne de animale hranite in curte, fara zahar adaugat sau cu continut scazut de carbohidrati.
Toate aceste „retete”, imbracate in straiele pseudostiintei au condus la crearea unei stari de confuzie si la formarea unei miscari intitulate „sa mancam sanatos”.
Pana la urma care ar fi acea dieta sanatoasa?
Ce alimente sa cumparam de la magazin pentru sanatatea noastra si a familiei si sa pastram si sanatatea planetei, se intreaba New Scientis.
Sa mancam alimente organice
In mare, alegerea unor alimente organice, pare un pas bun spre o dieta mai sanatoasa pentru sine si pentru mediul inconjurator. Dar, in acelasi timp, sunt putine dovezi ca ele ar fi mai bogate in substante nutritive decat alimentele conventionale, ca sa nu mai vorbim de reziduurile de pesticide, complet nesanatoase, in cazul in care depasim limitele.
La fel si in cazul beneficiilor pentru mediu: fermele organice au soluri mai bune si seminte naturale si pot avea emisii mai scazute pe hectar pentru ca evita folosirea fertilizatorilor sintetici (mari consumatori de energie) preferandu-i pe cei naturali.
Problema e ca recoltele organice sunt reduse, deci este nevoie de o mai mare suprafata de pamant pentru culturi.
In Marea Britanie, de pilda, este nevoie de 29 metri patrati pentru a produce o tona de rosii in mod conventional, dar de o suprafata dubla pentru a produce aceeasi cantitate de cultura organica.
Ce s-ar intampla daca toata lumea ar produce culturi organice? S-ar injumatati suprafata pentru paduri, campii si alte habitate naturale.
Pe de alta parte, Jennie Macdiarmid, nutritionist la Universitatea din Aberdeen (Marea Britanie), impreuna cu colegii ei, au analizat 82 de grupuri de alimente doar ca sa afle care dintre acestea au un efect scazut asupra producerii efectului de sera.
Concluzia a fost ca un consumator motivat ar putea reduce emisiile care produc efectul de sera cu 90 la suta daca ar urma o dieta constand din doar sapte alimente: paste, mazare, ceapa prajita (probabil pentru ca are mai multe calorii decat cea cruda), varza (sau broccoli).
Seminte de susan, cereale integrale uscate (care sunt fortificate cu o gramada de substante nutritive), dulciuri (ciocolata, bomboane).
In privinta dulciurilor (atat de hulite), cercetatoarea spune ca nu au o amprenta uriasa de carbon, din aceasta cauza, pentru ca au un impact pozitiv asupra mediului, sunt „bune” si pentru dieta omului. Stim insa, ca in realitate, nu sunt „bune”.
Elefantul din camera
Sa privim o clipa elefantul din camera: carnea. Multa lume nu concepe o dieta fara carne, de la muncitori la sportivi, femei si barbati. Ce mai, occidentalii mananca multa carne: porc, pui, vita, miel, oaie.
O teorie veche de peste 50 de ani, lansata de Ancel Keyes in SUA, recomanda carnea cu continut scazut de grasimi saturate pentru ca ea ar creste riscul bolilor cardiace.
In ciuda faptului ca studiile stiintifice ulterioare au aratat ca nu exista nici o crestere a riscurilor cardiace din pricina grasimilor saturate din carne si lactate, dieta propusa de Keyes, si raspandita in toata lumea, persista si azi: putine grasimi, multe legume si fructe!
O dieta promovata pe canalele publice de televiziune de la noi sub forma „pentru o viata sanatoasa, consumati zilnic legume si fructe”. Cu alte cuvinte, carbohidrati, si nu grasimi saturate! Carbohidrati, tocmai cei direct raspunzatori pentru obezitate si diabet, ambele maladii dereglari metabolice si adevaratele riscuri pentru sanatatea occidentalilor (si a noastra, implicit). Si teoriile curg.
Unii compusi din carnea rosie (de vita), se spune, in special din carnea tratata, cresc riscul de cancer de colon (!).
Un institut american de cercetari in domeniul cancerului recomanda sa nu se manance mai mult de 500 de grame de carne rosie pe saptamana, adica echivalentul a patru hamburgeri. Dar nu numai pentru sanatate e periculoasa carnea (?), ci si pentru mediu.
Azi, carnea de vita produce cam de 50 de ori mai multe emisii de gaze cu efect de sera decat fasolea si granele, si are nevoie de cateva ori mai multa apa. Culmea e ca, ignorand aceste calcule alunecoase, in lumea occidentala dietele bazate pe carne se inmultesc pe zi ce trece.
Calea vegetarienilor?
Ramane de urmat calea apucata de cei care au renuntat la carne, numiti vegetarieni si mai nou pe la noi, vegani? La o prima vedere, ar parea ca vegetalele produc toate substantele nutritive.
In plus, se reduce impactul negativ asupra mediului, spre deosebire de carne, nu are riscuri si este mai sanatoasa. Dar, atentie, a nu manca deloc carne, si a alege branza, cum fac unii vegetarieni, nu e bine deloc, spun unele studii, din cauza excesului de grasimi saturate (?).
Ceva e cert: carnea e o sursa importanta de proteine, plina de fier si vitamina B12. Sa nu uitam ca un sfert din suprafata Pamantului si aproape 70% din suprafata agricola este pasune, in majoritate pe dealuri, sau arida, greu de obtinut recolte.
Asa ca cirezile de animale care se hranesc cu iarba sunt cea mai buna solutie pentru omenire in ideea de a obtine calorii din aceste pamanturi.
Gainile si porcii nu se hranesc cu iarba (fan), dar ele au impact scazut asupra mediului pentru ca pot converti eficient hrana in carne, fara a produce metan.
In continuare, in dieta s-ar putea afla si peste, bogat in acizi grasi Omega-3 si proteine, cu un impact scazut asupra mediului, comparativ cu carnea rosie (de vita).
Problema e ca unele specii de peste sunt pescuite exagerat, altele sunt crescute in bazine din fermele piscicole gigant. Chiar daca ni se spune, codificat, unde sunt crescuti, nu stim exact cu ce sunt crescuti.
Solutia este sa mancam carnea de la producatorii pe care ii cunoastem, dar cata lume pe planeta asta poate face asta? Asa ca in viitor, cand va trebui sa ne hranim mai eficient, o bucata de carne si una de branza pot fi o parte importanta a solutiei. Chiar daca va fi nevoie sa mancam mai putin, ocazional. Cam asa ar arata o lume a viitorului, cel putin a celui prefigurat in strategiile globaliste.
