Craniile alungite din Bavaria si ”rudele” lor din Romania
Craniile alungite din Bavaria ar avea ADN ce se apropie cel mai mult de cel al populatiilor actuale din România si Bulgaria, conform unui nou studiu publicat în PNAS. Cercetatorii germani sustin ipoteza unor casatorii aranjate între lideri de triburi din Bavaria si femei cu status înalt din Europa de Sud-Est, ce ar fi contribuit la întarirea legaturilor dintre diversele populatii din Antichitatea târzie. Totusi, detalii privind practica deformarii artificiale a craniilor în Europa si ritualurile funerare pot sugera existenta unor alte explicatii pentru prezenta craniilor alungite în Bavaria.
Deformarea intentionata a craniilor era întâlnita în multiple culturi antice si este înca practicata în unele societati tribale. De obicei, cercetatorii considera craniile alungite ca apartinând unor persoane cu status înalt, posibil provenind din familii conducatoare. În Europa, practica a fost asociata în principal migratiei hunilor, o populatie nomada eterogena ce a venit din Asia la sfârsitul secolului IV d.Hr. Totusi, conform autorilor noului studiu, cele mai vechi cranii deformate artificial din Europa au fost descoperite în necropola sarmata de la Pogorasti, judetul Botosani, si dateaza din secolul III d.Hr., anterior migratiei hunilor.
În studiul privind craniile alungite din Bavaria, cercetatorii au analizat ADN-ul recuperat de la 41 persoane înhumate în jurul anului 500 d.Hr. în partea de sud a Germanei de astazi. Conform datelor publicate, cele 13 cranii alungite studiate apartin unor femei care se apropie cel mai mult din punct de vedere genetic de populatiile actuale din Bulgaria si România. Este foarte probabil ca acestea sa fi avut parul si ochii închisi la culoare, în timp ce barbatii si femeile cu craniu nemodificat pareau sa aiba par blond si ochi albastri.
De asemenea, în Bavaria si în mai multe necropole din vestul Europei sunt întâlnite doar femei adulte cu craniul modificat intentionat, în timp ce deformarea craniana era practicata pentru ambele sexe în Europa de Est. Autorii cercetarii considera ca toate aceste diferente ar putea sustine ipoteza unor casatorii aranjate între femei cu status înalt din Europa de Est si sefi de triburi din Bavaria. Casatoriile aranjate între familii conducatoare au fost folosite de-a lungul istoriei pentru a întari aliante sau a pune capat unor conflicte. Totusi, cercetatorii au constatat ca mormintele femeilor cu cranii alungite nu aveau un inventar arheologic remarcabil în comparatie cu celelalte, ceea ce ar sugera ca nu aveau un statut special.
Ce s-a întâmplat cu adevarat în Bavaria secolelor V-VI este greu de stabilit cu exactitate, dar noua cercetare completeaza datele privind amestecul de populatii din Europa. Studiul „Population genomic analysis of elongated skulls reveals extensive female-biased immigration in Early Medieval Bavaria” a fost publicat în revista PNAS.
Sursa: PNAS
