Campul magnetic al Pamantului înconjoara planeta noastra ca un scut invizibil si protejeaza viata de radiatiile solare nocive, prin devierea particulele încarcate electric din vântul solar. Câmpul magnetic variaza în permanenta si în istoria planetei noastre s-au produs câteva sute de inversari ale polilor magnetici.
Când se va produce urmatoarea inversare a polilor magnetici ai Pamântului si cum va afecta aceasta schimbare viata de pe Pamânt?
Câmpul magnetic al Pamântului nu se anuleaza în timpul procesului de inversare a polilor magnetici. În schimb, câmpul magnetic devine mult mai slab si intensitatea sa poate scadea pâna la o valoare de 10% din cea actuala. De asemenea, se pot forma poli magnetici la ecuator si pot exista simultan mai multi poli magnetici „Nord” si „Sud”.
În medie, se produc câteva inversari ale polilor magnetici ai Pamântului la fiecare milion de ani. Cu toate acestea, intervalul de timp dintre aceste inversari poate varia cu pâna la câteva zeci de milioane de ani.
De asemenea, se pot produce inversari magnetice temporare si incomplete, atunci când polii magnetici se îndeparteaza foarte mult de polii geografici. În acest caz, polii magnetici ai Pamântului pot chiar traversa ecuatorul, înainte de a se întoarce înapoi în pozitiile initiale. Ultima inversare completa, Brunhes-Matuyama, a avut loc în urma cu aproximativ 780.000 de ani. O inversare temporara, evenimentul Laschamp, s-a produs în urma cu aproximativ 41.000 de ani. Aceasta a durat mai putin de 1.000 de ani.
Caderi de tensiune sau extinctii în masa?
Din cauza scaderii intensitatii câmpului magnetic terestru în timpul procesului de inversare a polilor magnetici, efectul de ecranare al câmpului magnetic se diminueaza si o cantitate mai mare de radiatii nocive ajunge în apropierea suprafetei Pamântului. Din acest motiv, satelitii Pamântului, traficul aerian si infrastructura electrica de pe Pamânt sunt în pericol. Furtunile geomagnetice, care apar în urma unor eruptii solare violente care emit un flux intens de particule încarcate electric ce interactioneaza cu câmpul magnetic al planetei noastre, sunt un indiciu cu privire la ce ne putem astepta atunci când câmpul magnetic al planetei slabeste în intensitate.
În anul 2003, furtuna geomagnetica Halloween a provocat pene de curent electric în reteaua de electricitate din Suedia, ceea ce a impus redirectionarea zborurilor ariene si a perturbat functionarea satelitilor si a sistemelor de comunicatii. Cu toate acestea, furtuna geomagnetica Halloween a fost slaba în comparatie cu alte furtuni din trecutul recent, cum ar fi evenimentul 1859 Carrington, care a provocat aurore boreale pâna în sudul Caraibelor.
Efectele unei furtuni geomagnetice puternice asupra infrastructurii electrice din prezent nu sunt pe deplin cunoscute. Bineînteles ca orice moment fara energie electrica, caldura, aer conditionat, GPS sau Internet poate avea un impact major. Penele de curent, care se produc pe o scara larga, pot provoca probleme grave în economia mondiala ce pot totaliza pierderi de zeci de miliarde de dolari pe zi.
În ceea ce priveste viata de pe Pamânt si impactul pe care o inversare a polilor magnetici ai Pamântului îl poate avea asupra speciei noastre, nu putem prezice ce se va întâmpla, deoarece nimeni nu stie cu siguranta ce s-a întâmplat în momentul ultimei inversari complete a polilor magnetici ai Pamântului.
O serie de studii au sugerat ca exista o legatura între inversarile polilor magnetici si extinctiile in masa de pe Pamânt, oamenii de stiinta aratând ca unele inversari ale polilor magnetici si amplificarea vulcanismului terestru ar putea avea o cauza comuna. Cu toate acestea, nu exista nicio dovada privind declansarea unui vulcanism cataclismic iminent din cauza procesului de inversare a polilor magnetici ai Pamântului.
Se stie ca multe specii de animale pot sa simta câmpul magnetic terestru. Ele se folosesc de aceasta capacitate pentru a se putea orienta în timp ce se deplaseaza pe distante lungi în perioada migratiei. Din pacate, nu se stie cu siguranta cum vor fi afectate aceste specii de o posibila inversare a polilor magnetici. Ceea ce se stie este faptul ca primii oameni au supravietuit evenimentului Laschamp si viata însasi a rezistat sutelor de inversari complete ale câmpului magnetic al Pamântului ce au fost înregistrate în registrul geologic.
Putem prezice inversarile polilor magnetici ai Pamântului?
În conformitate cu cele mai bune estimari ale oamenilor de stiinta, intensitatea câmpului magnetic al Pamântului se micsoreaza de 10 ori mai repede decât s-a crezut initial, în prezent înregistrându-se o scadere de aproximativ 5% în fiecare deceniu.
Câmpul magnetic al Pamântului este generat în miezul lichid al planetei noastre, format în principal din fier, datorita rotatiei lente a acestuia. La fel ca în cazul atmosferei si oceanelor, miscarea miezului lichid al planetei poate fi descrisa de legile fizicii. Prin urmare, ar trebui sa fim în masura sa prezicem starea miezului lichid al planetei prin urmarirea acestei miscari, la fel cum putem prezice starea vremii urmarind atmosfera si oceanele planetei.
O inversare a polilor magnetici ai Pamântului poate fi asociata unui anumit tip de „furtuna” în miezul planetei, atunci când dinamica acestuia si câmpul magnetic al Pamântului se modifica rapid (cel putin pentru o scurta perioada de timp), înainte de a reveni la starea anterioara.
Dificultatile privind prezicerea vremii pentru o perioada mai lunga de câteva zile sunt binecunoscute, în ciuda faptului ca atmosfera planetei poate fi observata în mod direct. Prezicerea starii miezului exterior al Pamântului este mult mai dificila, mai ales daca tinem cont ca acesta se afla la o adâncime de 3.000 km fata de suprafata planetei, astfel încât observatiile noastre cu privire la acesta sunt insuficiente si indirecte.
Cu toate acestea, oamenii de stiinta au descoperit din ce este format nucleul exterior al planetei si ca acesta este lichid. Exista în prezent o retea globala de observatoare terestre, dar si sateliti artificiali ai planetei, care monitorizeaza variatiile campului magnetic al Pamantului, ceea ce ne ofera o perspectiva asupra modului cum se misca miezul lichid al planetei.
Progresele înregistrate în ultima perioada în ceea ce priveste întelegerea dinamicii fluidelor din interiorul planetei, care s-au datorat printre altele si simularilor computerizate si experimentelor de laborator, ne îndreptatesc sa avem încredere ca într-un viitor nu prea îndepartat vom fi capabili sa prognozam starea nucleului exterior al Pamântului de care depinde evolutia câmpului magnetic al planetei.
Sursa: The Conversation
