Formatiuni sub forma unor coloane de piatra, impunatoare si ciudate, împânzesc peisajul desertic din nord-estul Bulgariei, în apropierea orasului Varna. În unele zone, stâlpii de piatra seamana cu niste copaci pietrificati. În alte zone, coloanele sunt înfasurate în pâna la cinci straturi de calcar. Multi cunosc aceste formatiuni sub denumirea de Pobiti Kamani, ceea ce se traduce prin „piatra lucrata cu ciocanul”.
Altii le denumesc „Pietrele care stau în picioare”, „Padurile de piatra”, „Padurea fosila” sau „Desertul de piatra”.
Pietrele care stau în picioare
De-a lungul coastei bulgare a Marii Negre, se afla 18 situri geologice cu stâlpi de piatra, întinse pe o suprafata de 43 de kilometri patrati. 
Fiecare sit are un numar diferit de coloane sau straturi de coloane, îngramadite unele peste altele.
Poate cel mai interesant sit se afla într-o cariera din Beloslav, unde sunt vizibile cinci straturi de coloane, cimentate între ele cu calcar.
Privind peisajul oferit de Pobiti Kamani, ai putea crede ca oamenii au cioplit coloanele si le-au asezat pe pamânt, ca si cum ar fi vrut sa construiasca un templu grecesc. Însa stâlpii nu sunt lucrati de mâna omului.
Sunt coloane naturale de calcar, care s-au format în recifurile unei mari care a existat în zona în timpul eocenului. Unii dintre acesti stâlpi sunt goi pe dinauntru, altii nu.
Coloanele variaza între trei si zece metri înaltime si au o latime cuprinsa între doi si opt metri. Au o vechime aproximata de geologi la 50 de milioane de ani.
De aproape 200 de ani, cercetatorii lanseaza diverse ipoteze cu privire la modul în care au luat nastere aceste coloane.
Prima teorie – Palatul ciclopilor mitici
Prima documentare a acestor formatiuni îi apartine unui arheolog rus, Victor Tepliakov, care a sosit în Varna în timpul Razboiului Ruso-Turc din 1829. 
El a descris structurile ca fiind niste „coloane de templu sau palat”.
Tepliakov credea ca structurile misterioase ar fi putut apartine unei populatii antice de ciclopi. Totusi, arheologul a luat în considerare si faptul ca structurile s-ar fi putut forma în mod natural.
A doua teorie – Copaci pietrificati
Un alt cercetator, Dzhambazov Margos, credea ca stâlpii erau, de fapt, copaci care au putrezit în apa marii si s-au transformat în piatra.
Totusi, aceasta teorie nu explica existenta coloanelor dispuse în straturi. De aceea, ea fost ulterior infirmata.
A treia teorie – Stâlpii, formati în urma unei scurgeri de gaz metan
Teoria dominanta cu privire la formarea Pobiti Kamani este ca o cantitate mare de gaz metan a iesit la suprafata prin niste guri de ventilatie de pe fundul marii. Apoi, sustin adeptii teoriei, bacteriile au oxidat metanul, transformându-l în carbonat de calciu.
Astfel, în jurul metanului care se ridica la suprafata s-au format aceste coloane. În cele din urma, marea a secat, iar coloanele au ramas.
Mini-atoli?
In lucrarea „Recifurile din Eocen de la Varna, din nord-estul Bulgariei” (2014), doi cercetatorii bulgari prezinta o serie de argumente împotriva teoriei gazului metan.
Ei propun, în schimb, ipoteza conform careia algele si bacteriile s-au calcifiat în timpul procesului de formare a unor mini-atoli. În timp, spun ei, de acesti atoli s-au atasat si alte organisme.
Apoi, un proces complex a cauzat cresterea pe verticala a atolilor.
Cei doi cercetatori cred ca stâlpii erau, la început, plini cu nisip. Progresiv, nisipul ar fi disparut, dând coloanelor aspectul unor tuburi goale.
Conservarea Pobiti Kamani
Înca din 1937, zona este protejata. UNESCO vrea sa includa situl pe lista patrimoniului universal. Pe de alta parte, cercetatorii ar vrea ca Padurea de Piatra sa devina un geoparc national si european, deoarece ofera multe oportunitati pentru cercetarea stiintifica.
Pe lânga mediul desertic unic, unde traiesc numeroase animale, precum si specii de plante pe cale de disparitie, padurea de piatra Pobiti Kamani este unica în lume.
https://en.wikipedia.org/wiki/Pobiti_Kamani
