Structuri misterioase descoperite in desertul Gobi
Odata cu descoperirea in 2003 a cercurilor din piatra intr-un sit din desertul Gobi (regiunea Xinjiang, China), acestea au intrat in atentia specialistilor, stârnind entuziasm dar si controverse in rândul comunitatii stiintifice internationale legate de originea, semnificatia si rolul lor.
Intregul complex este compus din 200 de formatiuni cu forme variate, care ocupa o suprafata de 6,5 km2, pe fiecare dintre ele fiind asezate zeci de roci. Cele mai multe formatiuni sunt dreptunghiulare sau patrate, una dintre ele fiind compusa din 5 cercuri concentrice, cel mai mare având un diametru de 8 metri.
Rocile, care nu proveneau din zona, nu au putut fi datate.
Se estimeaza insa ca vechimea formatiunilor este de aproximativ 4.500 de ani, din epoca bronzului.
Cele 5 cercuri concentrice, „vedetele” ansamblului, reprezinta Soarele iar celelalte formatiuni marcheaza, locuri in care ar fi avut loc ritualuri si sacrificii.
Formatiuni similare au fost descoperite si pe muntele Burkhan Khaldun din nordul Mongoliei. Unii arheologi au sugerat faptul ca acele roci ar putea sa indice mormântul marelui lider Genghis Han. O ipoteza eronata. Si in Iordania exista 12 astfel de structuri circulare, care pot fi vazute integral doar din aer. Ar fi fost construite intre anii 4500 i.Hr. si 2000 i.Hr.
Unul dintre specialistii care au studiat cercuri asemanatoare din Asia Centrala considera ca, in general, acest gen de constructii este destinat ritualurilor sacrificiale.
Populatia locala (sau triburi nomade) care a configurat cel mai mare si stralucitor astru, pe care il venera, era convinsa de faptul ca cel mai substantial tribut pe care putea sa-l plateasca acestui zeu suprem, pentru a beneficia de protectia sa, erau sacrificiile umane, un obicei barbar practicat de o mare parte a populatiilor ancestrale si antice. Nu insa si de cele care venerau Soarele.
A fost emisa si ipoteza existentei unor cimitire. Dupa câteva zile de sapaturi, autoritatile au interzis continuarea lor. Oricum, arheologii au exclus ideea existentei unor morminte intrucât nu existau indicii ca pamântul ar fi fost sapat. Unele formatiuni ar fi putut reprezenta locuri sacre sau care sa indice proprietati speciale ori, pur si simplu, locuri de intâlnire, ale membrilor sau doar al unor alesi ai triburilor. Asadar, un dosar de ipoteze. Cercetarile continua cu participarea largita a specialistilor internationali.
