Crezi ca suntem singuri in Univers? Crezi ca in infinitatea spatiului si a timpului nu au mai evoluat si nu traiesc si alte creaturi inteligente?
In ultimii 10 ani, marturiile despre aparitia OZN-urilor au explodat: zilnic, in intreaga lume, in mass media apar stiri despre obiectele zburatoare neidentificate.
Una dintre cele mai conservatoare institutii de pe Terra, Biserica Catolica, admite chiar posibilitatea existentei extraterestrilor. Iar serviciile secrete au inceput sa declasifice dosarele OZN mai vechi de anul 1950. Crezi ca ni se pregateste ceva?
In luna decembrie a anului 2007, ministrul Apararii din Japonia, Ishiba Shigeru, dadea publicitatii o declaratie surprinzatoare cu privire la posibilitatea unui atac al fortelor extraterestre asupra Terrei.
Stirea facea atunci rapid inconjurul lumii, poate si pentru faptul ca era insotita de o la fel de surprinzatoare confirmare venita din partea sefului de cabinet Nobutaka Machimura, fost ministru de Externe in precedentul guvern Abe.
Ministrul Ishiba declara, nici mai mult nici mai putin, ca nu exista niciun motiv pentru a nega ulterior ca UFO exista si ca ele sunt controlate de o alta forma de viata, precizand ca si-a propus sa verifice daca armata japoneza este intr-adevar capabila sa faca fata unui atac al aliens-ilor, intrucat „chiar si in filmele cu Godzilla sunt in fapt tot trupele nipone cele care intra in actiune”.
Tonul interventiei a starnit stupoarea publicului, si nu doar pentru referirea la Godzilla, ci si din cauza seriozitatii cu care ministrul a parut a aborda riscul invaziei extraterestre.
In realitate, departe de a constitui o recunoastere a existentei creaturilor extraterestre, cum au sustinut la acea vreme multi asa-zisi experti in „ufologie”, declaratia ministrului nipon avea motive de ordin politic, si anume intarirea rolului militar al Japoniei pe tabla de sah internationala.
De altfel, in aceeasi interventie, Ishiba si preciza ca nu intelege motivul pentru care in legislatia Japoniei nu exista nicio directiva pentru eventualitatea unei invazii extraterestre.
Dincolo de acest exemplu de utilizare a fricii de necunoscut a publicului larg in cheie politico-nationalista, pana in clipa de fata s-a depasit cu mult milionul de dovezi (mai mult sau mai putin indirecte) ale existentei UFO si aliens-ilor: marturii, fotografii, filmari, documente.
Practic, spun unii, mai in gluma mai in serios, exista mai multe probe legate de existenta extraterestrilor decat dovezi ale existentei fiecaruia dintre noi in parte.
In intreaga lume se descopera continuu obiecte artificiale si amprente datand din epoci in care omul nu exista pe Terra, sustinandu-se ca ele trebuie sa fi fost abandonate de aliens-ii aflati in trecere pe-acolo dintr-un motiv sau altul. Autenticitatea acestui tip de relicve este considerata certa.
In 1974, in Romania, la 2 km de Aiud, un grup de muncitori aflati pe malurile raului Mures au dat peste 3 obiecte ingropate in nisip, intr-o groapa cu adancimea de circa 10 metri.
Doua dintre aceste relicve s-au dovedit a fi oase de mastodont, vechi de cateva milioane de ani, datand dintr-o perioada intre Miocen (acum 20 mil de ani) si Pleistocenul Mijlociu (cu circa 1 mil de ani in urma); in schimb, al treilea obiect s-a dovedit a fi un bloc de metal, foarte asemanator partii superioare a unui ciocan de mari dimensiuni. Acest obiect a fost trimis spre expertiza la Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca, iar analizele au aratat ca este vorba despre un obiect artificial compus dintr-un aliaj de 12 elemente diferite, aluminiul fiind prezent in cea mai mare cantitate (89 %).
Ulterior, toate tipurile de analize realizate asupra obiectului in cauza au sustinut natura lui artificiala si antica, de altfel destul de evidenta din aspectul exterior si aliajul de aluminiu din care este alcatuit. Aluminiul nu se gaseste liber in natura, ci combinat in anumite minerale, iar de-abia acum 1.000 de ani a fost pusa la punct tehnica necesara prelucrarii lui.
Tinand cont de analizele tuturor particularitatilor obiectului, cercetatorii au considerat ca acest „corp delict” ar fi un soi de dispozitiv de aterizare al unui vehicul zburator, de dimensiuni reduse, precum modulele lunare sau sonda Viking.
In sustinerea acestei teorii, ar fi venit forma obiectului, cavitatile ovale, zgarieturile din partea inferioara si de la colturi, precum si compozitia materialului, adica aluminiul usor. In ultima instanta, obiectul a fost descris drept talpa unui picior mecanic de aterizare al unui obiect zburator.
Cu siguranta, s-a spus, acest picior metalic apartine uneia dintre numeroasele astronave extraterestre care inca din epoci indepartate au vizitat si au operat pe planeta noastra, fiind vorba doar de unul dintre numeroasele obiecte artificiale complexe descoperite pana in clipa de fata.
Din Antichitate pana in Evul Mediu
– In toata lumea exista desene preistorice unde stramosii nostri, printre altele, infatiseaza astronave si fiinte extraterestre cu semnalmente care corespund perfect celor existente in studiile moderne despre UFO.
– In sudul Frantei exista picturi rupestre datand de acum 15.000 de ani, care infatiseaza discuri zburatoare de diferite tipuri.
– Popoare antice evoluate precum egiptenii, grecii si romanii notau cu meticulozitate toate evenimentele survenite, printre care semnalari ale unor astronave de obicei cu o forma sferica sau de disc, descrise precum niste coloane de foc, nori luminosi, sfere in flacari, care survolau si faceau manevre deasupra cetatilor antice. In scrierilor multor istorici faimosi ai Antichitatii exista semnalari de astfel de aparitii. .
– Intr-un text egiptean se mentioneaza o astronava tubulara scanteietoare, ca un sarpe de mari dimensiuni, care a aterizat de-a lungul versantului unui munte.
– Ramses II s-a servit in razboi de o arma care i-ar fi fost daruita de zeul Amon, cu care a exterminat mii de dusmani de unul singur si fara nicio protectie.
– In 329 i. Hr., armata lui Alexandru cel Mare a fost „atacata” de doua scuturi argintate zburatoare, care au surprins armata greaca in timp ce traversa fluviul Jaxartes, in India.
– Homer vorbeste si el de care zburatoare.
– In timpul Imperiului Roman, OZN-urile au fost vazute adeseori in vazduh, dar si aterizand si decoland, fiind clasificate in principal ca scuturi de foc, torte fumegand, globuri aurii.
– Istoricul latin Titus Livius, in a sa „Storia di Roma”, prezinta marturii ale unor obiecte in forma de scuturi circulare care zburau pe cer si care ar fi fost vazute deasupra multor orase ale Imperiului. El adauga ca al doilea rege al Romei, Numa Pompilio, a fost martor al caderii din cer al unuia dintre aceste „scuturi zburatoare”, si ca l-a inclus printre obiectele de cult ale practicilor religioase pe care le propovaduia.
– Cronicarul Carcopino povesteste ca luna iulie dupa asasinarea lui Cezar, vreme de 7 zile la rand, inainte de apusul soarelui, deasupra Romei s-a putut vedea un OZN luminos care se deplasa catre nord.
– Semnalari similare exista in operele lui Plutarh, Valerio Massimo, Seneca, Eschil, si altii.
– In tratatul sau de Stiinte ale Naturii, Seneca povesteste, cu lux de amanunte, despre inexplicabilele „barne luminoase” care apareau pe neasteptate in vazduhul oraselor antice. „Barnele” ramaneau nemiscate zile in sir, pentru a disparea apoi la fel de brusc, la fel cum aparusera.
– Manuscrisele de la Marea Moarta datand din secolul I i. Hr., vorbesc despre oameni sositi din cer pe Pamant si despre altii care au fost luati de pe Terra si dusi in cer.
– In vremurile lui Carol cel Mare sunt descrise evenimente de unde rezulta ca nave spatiale i-ar fi luat la bord pe unii locuitori pentru a le arata cum traieste poporul din ceruri.
– In secolul IX, arhiepiscopul di Lyon primeste numeroase reclamatii de la enoriasi ca regiunea ar fi invadata de „marinari ceresti” care debarcau din nori si devastau pomii fructiferi, viile si campurile de cereale.
– In incunabilul Liber Chronicorum (Cronica de la Nuremberg) exista una dintre primele reprezentari grafice ale unui OZN in Europa. Autorul, Hartmann Schedel, descrie o sfera de foc, vazuta in 1034, sagetand vazduhul in linie dreapta de la sud catre est, si indreptandu-se apoi catre soare. Ilustratia care insoteste povestirea infatiseaza un corp in forma unui trabuc, inconjurat de flacari, care inainteaza pe un cer albastru, deasupra delurilor verzi.
– In timpul Dinastiei Sung, 960-1127 d.Hr., un invatat pe nume Shen Kuo povesteste intr-o opera de-a sa despre un obiect „stralucitor ca o perla”, care se deplasa „ca si cum ar fi zburat” pe suprafata unui lac aflat in apropiere de Yangzhou. Potrivit lui Shen Kuo, misteriosul obiect a fost vazut foarte frecvent: de departe parea a fi de marimea unui pumn si emana „o lumina argintie care lumina imprejurimile pe o arie de circa 5 km”. De asemenea, el precizeaza ca obiectul zburator parea uneori ca se mareste si se deschide in 2 emisfere; si ca aparitiile lui periodice s-ar fi produs vreme de circa 20 de ani.
– Incepand din 1300 incep sa fie reproduse in picturi „aparitii” OZN.
– In 1338, in Franta a fost vazut un enorm OZN sferic. Imaginea evenimentului este infatisata in cartea „Le Livre Des Bonnes Moeurs” de Jacques Legrand.
– In 1350 a fost pictata o scena a crucificarii deasupra altarului manastirii Visoki Decani din Kosovo. La dreapta si la stanga crucii se vad pe cer farfurii zburatoare, cu persoane care le piloteaza in interior.
– In 1492, Cristofor Columb vede cazand din cer o „ramura de foc”. In jurnalele sale, el mentioneaza in mai multe ocazii aparitia unor insolite fenomene astronomice si trecerea unor dare de foc pe cer.
Renasterea si secolul XVII
– In 1600, Giordano Bruno a fost ars pe rug de Inchizitie pentru ca a indraznit sa afirme ca exista alte lumi locuite, in urma detectarii unor vehicule zburatoare pilotate de fiinte in mod vadit extraterestre.
– Si in picturile Renasterii apar diferite tipuri de OZN, integrate in buna parte in lucrarile cu subiect religios pentru ca se credea ca OZN erau manifestari divine.
– In 1544 a avut loc un important eveniment ufologic, consemnat intr-o colectie aflata la Biblioteca Centrala din Zurich. „In anul 1544 au fost vazute semne pe Soare si pe Luna; de aceea oamenilor a inceput sa le fie frica, temandu-se ca Dumnezeu ar putea pedepsi Terra pentru pacatele lor”. Aparitia neasemuitelor semne a fost precedata de un cutremur.
– Intr-o cronica medievala se povesteste ca in 1561, pe 14 aprilie, la rasaritul Soarelui, mai multe grupuri de obecte zburatoare neidentificate, cu forme cilindrice, au aparut in Germania, pe cerul Nurnberg-ului, si au inceput sa se lupte intre ele. Evenimentul a avut rezonanta in toata lumea.
Secolul XVIII si XIX
– In secolul XVIII se dezlantuie aparitiile de astronave extraterestre care fac manevre in vazduh si sunt denumite in general nave zburatoare.
– In martie 1716, astronomul Edmund Halley detecteaza o serie de vehicule zburatoare enigmatice, dintre care unul se spune ca a luminat cerul „a giorno” timp de doua ore cu o asemenea intensitate incat Halley a putut citi la lumina lui.
Extraterestrii zilelor noastre
In 2009, fanii misterelor au intrat in fibrilatie cand Barack Obama a promis sa vorbeasca Americii despre OZN, anuntand ca urmeaza a desecretiza dosarele top-secret ale guvernului pe tema farfuriilor zburatoare si a intalnirilor de taina cu extraterestrii, pentru a pune capat, odata pentru totdeauna, indelungatei istorii de suspiciuni, indiscretii, insinuari si fantezii, mai mult sau mai putin fondate, pe tema existentei acestora. Cu toate acestea, depozitia lui Obama inca se lasa asteptata
Se poate spune ca obsesia fara margini a oamenilor pentru OZN a inceput oficial in iunie 1947, dupa ce pilotul american Kenneth Arnold si-a povestit intalnirea de gradul III cu cele noua obiecte zburatoare neidentificate, care s-ar fi ridicat in vazduh in apropiere de Rainier, in statul Washington.
Apoi, doar cateva zile mai tarziu, a venit randul accidentului de la Roswell, in New Mexico, unde a fost gasita presupusa epava a unei „farfurii” zburatoare, cu tot cu piloti la bord, „extrasi” imediat si transportati intr-un loc de maxima siguranta.
Era vorba despre faimoasa Area 51, o baza secreta aflata in mijlocul desertului Nevada, utilizata pentru experimentarea de noi tehnologii aeronautice.
Mai marii Aviatiei Militare Americane s-au grabit sa clarifice ambele episoade: OZN-urile de pe muntele Rainier ar fi fost in realitate prototipuri de avioane „cu coada zburatoare”, testate in zona respectiva, iar cat priveste presupusii aliens de la Roswell, acestia ar fi fost doar niste simple manechine utilizate in cadrul lansarilor de parasute de la cota inalta. Si totusi, in pofida (sau tocmai de aceea!) dezmintirilor oficiale, supozitiile pe tema extraterestrilor n-au incetat. O serie de circumstante „favorabile”, influenta mass-media si chiar cea a progresului stiintific, au dus toate la explozia si raspandirea unei manii autentice, din Statele Unite in toata lumea.
Aparitiile de obiecte zburatoare neidentificate s-au multiplicat in mod exponential, alimentand o dezbatere in care, de-a lungul timpului s-au implicat fizicieni (interesati sa readuca fenomenul pe fagasul stiintei), astronomi si chiar un psihanalist de talia lui Carl Jung, autor al unei teorii care prezinta UFO drept „arhetipuri ale psihicului”, proiectii si obiectivari ale unui inconstient reprimat de certitudinile rationale ale stiintei si tehnicii.
Asa a aparut „ufologia”, o stiinta, sau mai corect spus o pseudo-stiinta, care-si propune sa clasifice fenomenele OZN si sa le explice cauzele; o suita de ipoteze fanteziste si pozitii mai riguroase, aflate peren la „doar” un pas de a gasi argumentul decisiv si a demonstra existenta extraterestrilor si prezenta lor pe Terra.
In urma Disclosure Project, demarat in 1993 de Steven M. Greer in Statele Unite, peste 500 de martori, fosti demnitari, militari, ofiteri de informatii si cercetatori, s-au prezentat la National Press Club din Washington DC pentru a confirma existenta formelor de viata extraterestre si a tehnologiei UFO. Greutatea acestor marturii evidentiaza realitatea fenomenului UFO, comenta Greer, convins – in urma analizarii informatiilor adunate – ca exista motive foarte precise in spatele misterului din jurul aliensilor si a vointei autoritatilor de a nu admite oficial prezenta lor pe planeta noastra.
– Seful FBI, J. Edgar Hoover, scrie acest memo dupa incidentul de la Roswell, in 1947, ca raspuns la ordinul de guvern de a tine FBI-ul departe de afacerea OZN: „As vrea sa fac acest lucru, dar inainte de a ma conforma noi trebuie sa insistam pe accesul total la discurile recuperate. De exemplu, in cazul lui La, armata l-a sustras si nu ne-a permis nici macar un examen superficial”. In 1949, intr-un document FBI se mai afirma: „OZN sunt considerate top secret de ofiterii de informatii din cadrul armatei si aeronauticii militare”.
– Locotenentul Walter Haut, ofiter de la biroul de presa al Roswell Army Air Base: „Eram efectiv in posesia unui disc zburator, a fost gasit intr-un ranch la nord de Roswell. Informatia mi-a fost transmisa de colonelul Blanchard. Acoperirea a fost orchestrata foarte eficient si rapid de la Washington prin diferite canale. Trebuia sa spunem ca era totul fals, ca era doar un balon meteorologic”.
– Harry S. Truman, presedinte SUA: „Pot sa va asigur ca discurile zburatoare, in ipoteza ca ele exista, nu sunt construite de nicio putere de pe Terra”.
– Robert McLaughlin, responsabil cu Cercetarea Balistica a USAF si comandant al bazei White Sands din New Mexico,1949: „Discurile zburatoare nu au nicio legatura cu niciun experiment facut de cercetatorii americani sau de oricine altcineva pe Terra. Daca aceste lucruri sunt adevarate, ele provin de pe o alta planeta, unde creaturile sunt mult mai avansate decat noi in utilizarea stiintei”.
– Dr. H. Marshall Chadwell, asistent-sef al Biroului de Informatii Stiintifice al CIA, 1952: „Detectarea unor obiecte inexplicabile la mare altitudine, care calatoresc cu viteze mari in proximitatea instalatiilor de aparare ale SUA sunt de o asemenea natura incat nu pot fi atribuite unor fenomene naturale sau unor tipuri de avioane cunoscute.”
– Lord Hugh Dowding, ofiter, comandant al Royal Air Force in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, declara in 1954 : „Cu siguranta, OZN sunt reale si sunt de origine interplanetara. Dovezile acumulate cu privire la existenta lor sunt o multime, iar eu accept realitatea existentei lor. Peste 10.000 de aparitii OZN au fost raportate, majoritatea neputand fi explicate facand apel la vreo explicatie stiintifica, si nici utilizand faptul ca au fost halucinatii, reflexii, meteoriti, roti cazute din avioane si alte asemenea. Aceste OZN au fost semnalate pe ecranele radarelor, iar vitezele observate erau de peste 14.481 km/ora (9000 mph). Sunt convins ca aceste obiecte exista si ca nu au fost fabricate de natiuni de pe Terra. Eu nu vad alta alternativa decat acceptarea faptului ca sunt de natura extraterestra.”
– Allen Dulles, sef CIA, 1955: „Tema OZN este strict secreta”.
– Generalul Douglas MacArthur, 1955: „Natiunile lumii vor trebui sa faca front comun, avand in vedere ca urmatorul razboi va fi unul interplanetar.”
– Generalul Benjamin Chidlaw de la Comandamentul Apararii Aeriene (Air Defense Command): „Noi detinem o mare cantitate de rapoarte pe tema discurilor zburatoare. Le analizam cu seriozitate din moment ce am pierdut multi oameni si avioane in incercarea de a le intercepta.”
– Amiralul S. Fahrney, seful Departamentului de control al proiectilelor balistice din Marina Americana, 1957: „Potrivit unor informatii din surse de incredere, in atmosfera ajung obiecte controlate de inteligente constiente. Niciun vehicul, nici in Statele Unite nici in Uniunea Sovietica, nu este in clipa de fata capabil sa atinga vitezele atribuite acestor obiecte de radare si tehnicieni. Potrivit rapoartelor, aceste obiecte zboara in formatie si fac manevre care par a indica faptul ca nu sunt complet controlate de un echipament automat. Aceste obiecte sunt incontestabil rezultatul unor cercetari indelungate si al unui ansamblu de cunostinte tehnologice exceptionale”.
– William H. Ayres, membru in Congresul SUA, 1958: „Investigatiile comisiilor Congresului sunt inca ferme legat de problema OZN, una in masura sa starneasca un mare interes. Deoarece mare parte din materialul prezentat comisiilor este clasificat,s sedintele nu au fost niciodata inregistrate”.
– Capitanul Kervendal, Jandarmeria Frantei: „Se intampla ceva in spatiile aeriene ce noi nu putem intelege. Daca toti pilotii civili si militari care au vazut OZN si uneori le-au urmarit au suferit de halucinatii, atunci la foarte multi piloti ar trebui sa li se interzica sa zboare.”
– Inginerul Wilbert Smith, seful Proiectului Magnet, prima ancheta a guvernului canadian pe tema OZN, in anii ’50: „Chestiunea OZN este lucrul cel mai secret pentru guvernul SUA, mai secret chiar decat Bomba H. Discurile zburatoare exista. Modul lor de a opera este necunoscut, dar un studiu aprofundat a fost facut de un mic grup condus de Dr. Vannevar Bush. Intreaga chestiune este considerata de autoritatile americane de o importanta enorma”.
– Vice-Amiralul R.H. Hillenkoetter, Comandant al Intelligence-ului in Pacific, in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, si ulterior sef al CIA, declara in 1960: „In culise, ofiterii de rang inalt din Air Force sunt serios ingrijorati in ceea ce priveste OZN. Dar printr-o politica oficiala de secretizare si ridiculizare, multi cetateni sunt inclinati sa creada ca OZN ar fi niste prostii.”
Colonelul Joseph J. Bryan III, fondator al unui departament dedicat razboaielor psihologice in cadrul CIA, asistent special al secretarului Air Force, consultant al NATO: „Aceste OZN sunt aparate interplanetare care tin sistematic sub observatie Terra, si sunt pilotate de echipaje sau controlate la distanta.”
– Barry Goldwater, senator SUA si general al Air Force Reserve: „Cu siguranta eu cred ca exista extraterestrii in spatiu, si ca ei fac cu adevarat vizite pe planeta noastra. Ei ar putea sa nu fie ca noi, iar eu cred ca sunt avansati dincolo de orice imaginatie.”
– Colonelul Hayashi, comandant al Air Transport Wing din cadrul Air Self-Defense Force a Japoniei, anii ’60: „Existenta OZN este imposibil de negat…e foarte ciudat ca n-am reusit sa le identificam originea dupa 20 de ani de cercetari”.
– Air Marshall Nurjadin Roesmin, comandant sef al Fortelor Aeriene indoneziene in 1967: „OZN detectate in Indonezia sunt identice cu cele detectate de alte natiuni. Uneori ridica probleme in ceea ce priveste apararea noastra aeriana si intr-o imprejurare am fost obligati sa deschidem focul asupra lor.”
– Generalul Lionel M Chassin, Fortele Aeriene Franceze, coordonator al Apararii Fortelor Aeriene ale tarilor membre NATO: „Numarul de persoane rationale, inteligente si educate, in deplinatatea facultatilor mintale, care au declarat ca au vazut ceva si au descris acel lucru creste pe zi ce trece. Noi putem in mod categoric sa spunem ca obiecte misterioase au aparut incontestabil si apar si in continuaare pe cer”.
– Gerald Ford, presedinte SUA: „Recomand cu tarie constituirea unei comisii de investigare a fenomenului OZN. Cred ca le datoram oamenilor credibilizarea OZN si trebuie sa producem cat mai multe clarificari posibile pe aceasta tema.”
– Michail Gorbaciov, ultimul presedinte al URSS, 1990: :„Fenomenul OZN este real si trebuie tratat cu seriozitate”.
– Jimmy Carter, presedinte SUA: „Sunt convins ca OZN exista deoarece
am vazut unul. Era lucrul cel mai straniu pe care l-am vazut vreodata, era enorm, foarte luminos, si isi schimba culoarea. Un lucru e sigur: nu voi mai glumi niciodata pe seama celor care spun ca au vazut un OZN pe cer”.
– Ronald Reagan, 1988, urcand in avion: „Daca mi se va intampla ceva, ei bine, eu sper ca toate popoarele de pe Terra se vor uni in cazul unei invazii extraterestre”.
– Lordul Hill-Norton, Ministru al Apararii Marii Britanii, Seful Comisiei militare NATO, amiral al Flotei britanice: „Am fost frecvent intrebat de ce o persoana cu background-ul meu, ministru al Apararii si sef al Comisiei Militare NATO, crede ca exista o musamalizare a faptelor privitoare la OZN. Guvernele se tem ca daca ar dezvalui aceste fapte oamenii ar intra in panica, dar eu nu cred ca acest lucru s-ar intampla. Exista o probabilitate mare ca noi sa fim vizitati de fiinte extraterestre. De noi depinde sa descoperim cine sunt, de unde vin si ce vor”.
– Colonelul Philip Corso, consilier pentru Siguranta Nationala in timpul mandatului lui Eisenhower: „Razboiul impotriva OZN a continuat vreme de peste 50 de ani, pe parcursul carora am incercat sa ne aparam de invaziile lor.”; „Noi – Statele Unite si URSS – stiam ca adevaratul obiectiv al SDI (Strategic Defense Initiative, „scutul stelar”) erau OZN, navele extraterestre care faceau netulburate incursiuni in atmosfera noastra, distrugandu-ne sistemele de comunicatii, deregland zborurile spatiale, mutiland animale in oribilele lor experimente biologice, rapind fiinte umane in experimente medicale si de hibridizare a speciei…si ceea ce este cel mai grav este ca le-am permis sa le faca deoarece nu aveam arme pentru a ne apara”.
– Paul Hellyer, fost Ministru al Apararii Canadei (intre 1963 si 1967 a participat la reuniunile cu usile inchise ale Aliantei Atlantice): „O declar public pentru prima oara: ceea ce numim obiecte zburatoare neidentificate este real, iar lumea ar trebui sa stie acest lucru, din cauza implicatiilor existentei acestora si a faptului ca ne tin sub observatie planeta de mai bine de o jumatate de secol. Intentionez sa demasc musamalizarea pusa in act de guvern cu privire la descoperirile derivate din cercetarile asupra tehnologiei extraterestre. Sunt cu adevarat ingrijorat de consecintele unui razboi intergalactic care ar putea izbucni in orice moment.”
– Acelasi Paul Hellyer, intr-o declaratie ulterioara: „OZN zboara de peste jumatate de secol in totala libertate in vazduhurile planetei, guvernul Statelor Unite dezvolta arme secrete pentru a face fata posibile atacuri provenite din cosmos, in orice moment ar putea izbucni un razboi intergalactic si adevaratul motiv pentru care NASA a primit ordinul de a realiza o baza pe Luna pana in 2020 este intentia Casei Albe de a monitoriza de aproape vehiculele extraterestre care vin si pleaca de pe Terra”.
– In 2008, Paul Hellyer a revenit asupra temei OZN, declarand: „In urma cu cateva zeci de ani, vizitatori de pe alte planete ne-au avertizat cu privire la directia in care am pornit-o, si s-au oferit sa ne ajute. Insa noi, sau cel putin unii dintre noi, am interpretat vizitele lor drept o amenintare, si am decis ca mai intai sa tragem asupra lor si apoi sa punem intrebari. Rezultatul a fost ca unele dintre avioanele noastre au disparut; dar cate disparitii au fost represalii si cate au fost o consecinta a prostiei noastre este un lucru controversat.”
